Prioritizarea sănătății mintale a tinerilor din România

Stimați colegi,

În contextul actual al globalizării, sănătatea mintală a tinerilor reprezintă o preocupare mondială ce necesită intervenții rapide și bine fundamentate. Raportul „Mapping Youth Mental Health Landscapes: Local Insights from 13 Countries”³, lansat pe 18 aprilie a.c. la Toronto, ne dezvăluie  provocările și oportunitățile din acest domeniu, inclusiv pentru România. Prin consultări cu tineri și specialiști, raportul analizează problemele de sănătate mintală ale tinerilor, identificând factorii care le influențează, precum stigmatizarea, bullyingul și presiunile academice, și propune strategii eficiente de colaborare și intervenție.

În anul 2023, populația tânără din România (10-24 de ani) a totalizat 3.38 milioane de persoane, adică 17% din populația țării. Printre principalele probleme de sănătate mintală întâlnite în rândul tinerilor se numără anxietatea, depresia, abuzul de substanțe și tulburările de comportament. Datele UNICEF arată că între 15-20% dintre tineri suferă de anxietate, iar până la 10% de depresie[1]. Agenția Națională Antidrog[2] raportează că în 2021, 16.9% dintre tineri au consumat cel puțin odată în viață substanțe interzise, o creștere de 1.4 ori față de studiul anterior realizat în 2013. În plus, unul din patru copii și adolescenți sunt diagnosticați cu tulburări de comportament.

Raportul publicat de Inițiativa Being[3] evidențiază principalele provocări în sănătatea mintală a tinerilor din România, printre care bullyingul și cyberbullyingul. România se situează constant printre primele 3 țări (dintre cele 13 incluse în analiză) cu cea mai mare incidență a bullying-ului în școli[4], cu o treime din elevi raportând că au fost victime ale abuzurilor fizice și psihologice[5]. Numărul experiențelor online negative a crescut, de la 21% în 2010 la 33% în 2018, exacerbând cazurile de cyberbullying[6]. Aceste probleme sunt frecvent asociate cu anxietatea, depresia și alte tulburări comportamentale[7], dar multe școli din România nu dispun de programe structurate de promovare a sănătății mintale[8].

Efectele negative ale stigmatizării celor care suferă de problemele de sănătate mintală sunt accentuate de insuficiența investițiilor în prevenție și tratament. Deficitul general de literație în sănătatea mintală conduce la subdiagnosticarea și subraportarea problemelor[9]. Conform unor specialiști aproximativ 20% din tinerii din România se confruntă cu probleme de sănătate mintală, dar doar 1-5% primesc diagnosticul și îngrijirea adecvată⁴.

În plus, expunerea la violența din mass-media și rețelele sociale online creează un mediu propice pentru cyberbullying, standarde corporale nerealiste, discriminare, dezinformare și prădători online[10]^, [11]. Aproape toate gospodăriile din țara noastră au acces la internet[12], ceea ce are ca revers faptul că mulți tineri raportează agresiuni online⁴. Este necesară și o atenție sporită asupra impactului conflictelor internaționale, cum ar fi războiul ruso-ucrainean, asupra tinerilor[13].

România a dezvoltat un cadru legislativ și politici specifice pentru îmbunătățirea sănătății mintale a tinerilor, facilitând astfel crearea de spații sigure și medii propice la nivel național și local. Totuși, adoptarea, extinderea și sustenabilitatea acestor soluții se confruntă cu provocări sistemice semnificative. În cadrul guvernării, Ministerul Sănătății, împreună cu autoritățile locale de sănătate publică, supraveghează implementarea politicilor de sănătate mintală, încercând să alinieze România la abordările UE și obiectivele OMS pentru 2025. 

Printre inițiativele notabile se numără Legea Sănătății Mintale și a Protecției Persoanelor cu Tulburări Mentale (487/2002), care a fost primul cadru legal extensiv în acest domeniu. Un rol important în stabilirea priorităților și asistenței tehnice pentru programele de sănătate mintală joacă și Centrul Național de Sănătate Mintală și Antidrog, înființat în 2009. În plus, Strategia Națională pentru Sănătatea Mintală a Copiilor și Adolescenților[14], dezvoltată după Planul de Acțiune European pentru Sănătate Mintală 2013-2020, urmărește să furnizeze intervenții personalizate, formare profesională și să îmbunătățească facilitățile de sănătate mintală. 

Un exemplu pozitiv în acest sens este programul „Din grijă pentru copii”, care sprijină copiii și adolescenții prin furnizarea de servicii de consiliere psihologică în școli, îmbunătățind sănătatea mintală. Programul vizează să dezvolte reziliența în fața provocărilor și să asigure intervenții timpurii, necesare pentru a preveni diverse probleme pe termen lung. 

Acesta este și motivul pentru care am susținut cu semnătura mea și cu comunicate publice inițiativa colegei mele Nicoleta Pauliuc de a condiționa posibilitatea generării unui cont pe rețelele socializare online pentru minorii de până la 16 ani de acceptul părinților. Inițiativa, care este în concordanță cu practicile internaționale în domeniu, este susținută până în acest moment de 300.000 de români care au semnat pentru ea și vă invit pe toți să o susțineți, pentru binele copiilor noștri la https://campanii.pnl.ro/protejam-copiii-online/. 

Cu toate acestea, există încă provocări semnificative: lipsa de coordonare între actorii sistemului, subfinanțarea, precum și barierele culturale care minimizează importanța sănătății mintale. Aceste probleme sunt agravate de lipsa unui hub centralizat de informații care să faciliteze diseminarea cunoștințelor și combaterea stigmatului. Pentru a depăși aceste obstacole, România are nevoie de o strategie integrată care să includă cercetări extinse, parteneriate strategice și o rețea națională pentru sănătatea mintală, pentru a îmbunătăți accesul la servicii și a crește conștientizarea publică.

Este necesar să dezvoltăm și să implementăm politici eficiente pentru promovarea sănătății mintale. Aceasta include extinderea programelor de educație și prevenție, creșterea investițiilor în serviciile de sănătate mintală, promovarea legislației care să combată stigmatizarea și îmbunătățirea cunoștințelor populației în domeniu. De asemenea, trebuie să consolidăm parteneriatele între sectorul public și cel privat pentru a dezvolta resurse și programe inovatoare.

Există numeroase oportunități pentru a întări sănătatea mintală a tinerilor din România. Acestea includ crearea unei alianțe naționale, îmbunătățirea colectării și partajării datelor, dezvoltarea capacităților pentru inițiativele conduse de tineri și centrarea pe destigmatizare în programele de sănătate mintală.

Vă îndemn, stimați colegi, să sprijiniți inițiativele legislative care vor adresa aceste probleme din domeniul sănătății mintale a tinerilor.

Vă mulțumesc pentru atenție!

[1] UNICEF (2022). Sănătatea mintală a copiilor și a adolescenților din România, scurta radiografie

[2] Agenția Națională Antidrog (2022). Raport Național privind Situația Drogurilor.

[3] https://being-initiative.org/wp-content/uploads/2024/04/Mapping-Youth-Mental-Health-Landscapes_April-18-2024.pdf

[4] Salvați Copiii (2016). Bullying Among Children: National sociological study.

[5] Instituția Avocatul Poporului (2021). Raport special privind impactul pandemiei de Covid-19 asupra sănătății mintale a copiilor – măsuri recomandate în vederea îmbunătățirii accesului copiilor la servicii medicale de specialitate psihiatrică și psihologică.

[6] Velicu, A., Balea, B., & Barbovschi, M. (2019). Access, use, risks and opportunities of the internet for Romanian children. Results of the EU Kids Online survey 2018. 

[7] Bottino, S. M. B., Bottino, C. M. C., Regina, C. G., Correia, A. V. L., & Ribeiro, W. S. (2015). Cyberbullying and adolescent mental health: Systematic review. Cadernos de Saúde Pública, 31(3). https://doi.org/10.1590/0102-311x00036114

[8] Kim, S. S., Craig, W. M., King, N., Bilz, L., Cosma, A., Molcho, M., Qirjako, G., Gaspar De Matos, M., Augustine, L., Šmigelskas, K., & Pickett, W. (2022). Bullying, Mental Health, and the Moderating Role of Supportive Adults: A Cross-National Analysis of Adolescents in 45 Countries. International Journal of Public Health, 67. https://doi.org/10.3389/ijph.2022.1604264

[9] Manescu, E. A., Henderson, C., Paroiu, C. R., & Mihai, A. (2023). Mental health related stigma in Romania: systematic review and narrative synthesis. BMC Psychiatry, 23(1). https://doi.org/10.1186/s12888-023-05147-3

[10] Smahel, D., Machackova, H., Mascheroni, G., Dedkova, L., Staksrud, E., Ólafsson, K., Livingstone, S.,& Hasebrink, U. (2020). EU Kids Online 2020: Survey results from 19 countries. https://doi.org/10.21953/lse.47fdeqj01ofo

[11] Tomşa, R., Jenaro, C., Campbell, M., & Neacşu, D. (2013). Student’s Experiences with Traditional Bullying and Cyberbullying: Findings from a Romanian Sample. Procedia – Social and Behavioral Sciences, 78, 586–590. https://doi.org/10.1016/j.sbspro.2013.04.356

[12] World Vision România (2022). Bunăstarea copilului din mediul rural din România.

[13] Maftei, A., Dănilă, O., & Măirean, C. (2022). The war next-door—A pilot study on Romanian adolescents’ psychological reactions to potentially traumatic experiences generated by the Russian invasion of Ukraine. Frontiers in Psychology, 13. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2022.1051152

[14] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2016/11/Anexa-Strategie.pdf