“Prima Cameră” - un proiect cu inimă, pentru cei neajutorați

Tinerii care părăsesc sistemul de protecție specială a copilului reprezintă unul dintre grupurile cele mai vulnerabile din România, iar integrarea lor comunitară constituie una dintre provocările majore pentru care societatea noastră trebuie să identifice soluții concrete și eficiente.

Dacă la vârsta majoratului copiilor noștri beneficiază cel puțin de prezența părinților și a familiei în noua viață de adult, în căutarea autonomiei de viață și a realizării lor sociale și profesionale, fie și cu domiciliu în casa părintească, tinerii din sistemul de protecție (centre de plasament, case de tip familial) care împlinesc vârsta de 18 ani și nu mai urmează o formă de învățământ, sunt nevoiți să ia viața în piept, încă o dată singuri și de cele mai multe ori din nou din stradă. În plus, lipsa de abilități de viață independentă, un apanaj de calități și abilități ale tânărului adult atât de necesar în noua viață de adult, apanaj care nu putem spune că este pe deplin dezvoltat nici la tinerii obișnuiți, crescuți în familia lor, așadar lipsa acestor abilități îi expune pe tinerii proaspăt externați dintr-un centru de plasament la riscuri majore, pentru înfruntarea cărora nu au experiență sau îndrumare.

Lipsa locuinței, a calificării minime, lipsa abilităților de orientare în societate pentru identificarea resurselor de care au nevoie pentru o integrare minimă sau chiar și lipsa unor minime abilități gospodărești, toate aceste aspecte indică vulnerabilitatea în ”formă continuată” de care au parte acești tineri, care se văd din nou împinși în zona marginalizării sociale, în care sunt prezente și alte riscuri, cum este cazul traficului de persoane, a dependențelor de tot felul, a delincvenței și multe altele. Toate acestea arată ineficiența măsurilor actuale de sprijin pentru această categorie, fie că este vorba de serviciile publice sau cele private, trădând o segregare continuă la nivel comunitar între actorii cu responsabilitate în acest domeniu, ceea ce reclamă nevoia de a trata aceste probleme cu prioritate.

Tocmai din acest motiv, am fost nespus de bucuros să răspund ieri, 17 februarie, invitației părintelui Laurențiu Lazăr, președintele Asociației Filantropia Oradea, de a participa la ședința de lucru a echipei proiectului “Prima cameră”, formată și din reprezentanți ai D.G.A.S.P.C. Bihor si C.J.R.A.E., în calitate de parteneri. Acest proiect, demarat în toamna anului 2020, și-a propus oferirea de soluții la această problemă, urmărind creșterea accesului tinerilor din județul Bihor, care părăsesc sistemul instituționalizat de protecție socială, la servicii comunitare integrate în vederea asigurării tranziției la viața independentă. Prin intermediul acestui program social tinerii vor beneficia de ajutorul unor psihologi, psiho-pedagogi, asistenți sociali și medicali, care le vor oferi acestora un complex de servicii sociale, medicale și socio-medicale, menite să le faciliteze o integrare socială cât mai complexă, toate pornind de la resursa cheie, asigurarea locuirii în comunitate și asistarea tinerilor pentru viața în comunitate.

Pe o parte dintre acești tineri am avut șansa să îi cunosc ieri. Ca părinte, nu am putut să nu rămân nemișcat de cele aflate. De greutățile cu care acești tineri se confruntă. De frica și neputința acestor copii care fac primii pași către o viață de adult neiertătoare. Am rămas uimit atât de poveștile cutremurătoare a acestora, cât și de voința lor de fier și stoicismul de care au dat dovadă la o vârstă așa de fragedă. După un an și jumătate de la implementarea proiectului, prin asigurarea locuirii în comunitate, aceștia au ajuns să aibă un loc de muncă, iar evoluția lor este o dovadă clară a lucrurilor bune care se fac în cadrul acestui program. Dat fiind acest lucru, membrii echipei de proiect își doresc să elaboreze instrumente care să poată fi multiplicate nu numai în Oradea, dar și în alte județe, iar în cadrul întâlnirii de ieri am încercat să identificăm împreună cei mai potriviți indicatori pentru a implementa acest program la nivel național.

Sunt convins că, așa cum a făcut și în ultimii 13 ani, prin intermediul „Prima Cameră”, Asociația Filantropia Oradea va pune, în curând, o nouă cărămidă la dezvoltarea de servicii sociale durabile în județul Bihor, contribuind la reducerea decalajului dintre tinerii care au părăsit sistemul instituționalizat de protecție sociala și populația generala de tineri din județul nostru. Este de datoria noastră să nu lăsăm niciun tânăr în urma, indiferent din mediul din care acesta provine. Este tot de datoria noastră să nu ne întoarcem privirile și să ne prefacem că aceste probleme nu exista. Salvandu-i pe ei, ne salvam pe noi. Iar fiecare pas mic făcut în această direcție este un salt uriaș pentru acești tineri care au fost, în mod injust, lăsați singuri și speriați într-o lume care parcă nu mai are loc și pentru ei.