Maternitatea la vârste fragede în România

Stimați colegi și colege,

Doresc astăzi să abordez o problemă socială presantă cu care se confruntă țara noastră în prezent: cea a mamelor minore. Această problemă nu doar că afectează viața și viitorul tinerelor, dar are și repercusiuni asupra societății. Datele alarmante și impactul social ne impun să luăm măsuri concrete și eficiente pentru a sprijini și proteja aceste mame tinere.

România se află într-o situație îngrijorătoare în ceea ce privește maternitatea la vârste fragede, statisticile indicând o rată ridicată a nașterilor în rândul adolescentelor, de 33.7 de nașteri la 1.000 de adolescente. Această situație este depășită doar de Bulgaria și Georgia în Europa[1].

În perioada 2018-2022, un număr considerabil de aproape 41.000 de adolescente au devenit mame în România. Potrivit datelor recente, în anul 2022, țara noastră a înregistrat 1.286 de nașteri la fete de 15 ani și 746 de nașteri în rândul fetelor cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani. Aceste cifre reprezintă numere absolute și plasează România pe primul loc în Europa în acest clasament (între 26 de țări europene) [2].

Studiul „Situația mamelor și gravidelor minore din România” realizat de organizația Salvați Copiii arată că 45% dintre mamele sub 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, unde 1 din 10 nou-născuți are o mamă minoră. Studiul, realizat în perioada octombrie-decembrie 2023, a implicat 200 de adolescente însărcinate sau mame din 172 de localități. Datele mai relevă și faptul că 1 din 3 fete care sunt acum mame a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin². 

Studiul menționat aduce în prim-plan o serie de probleme critice. Printre acestea se numără faptul că majoritatea mamelor sau gravidelor minore provin din familii sărace, care se află sub pragul sărăciei acute în ceea ce privește veniturile. Același studiu relevă faptul că 70% dintre gravidele minore și 52% dintre mamele minore nu au niciun venit personal lunar².

Abandonul școlar reprezintă un factor semnificativ în explicarea natalității în rândul minorelor. Deși corelația nu implică neapărat cauzalitatea, datele sugerează că abandonul școlar este asociat cu o probabilitate crescută de sarcină la minore, fiind un factor explicativ important al acestui fenomen, chiar mai mult decât sărăcia, modelele culturale comunitare sau familiale, mediul de rezidență sau etnia. Potrivit studiilor, două treimi dintre gravidele/mamele minore au abandonat școala înainte de a rămâne însărcinate, ceea ce indică o legătură strânsă între lipsa educației sau educația precară și creșterea natalității în rândul minorelor[3].

În acest context, o preocupare semnificativă este legată de accesul limitat la servicii de sănătate pentru tinerele însărcinate. Una din șase minore însărcinate nu a fost deloc consultată de un medic pe parcursul sarcinii din cauza rușinii sau a lipsei de resurse financiare. 

Îngrijorător este și faptul că aproape jumătate dintre mamele minore din România nu păstrează legătura cu tatăl copilului, iar multe dintre ele sunt victime ale abuzului și neglijenței. Aceste probleme sunt adesea amplificate de lipsa sprijinului din partea societății și a sistemului de protecție socială².

Aceste cifre trag un semnal de alarmă și evidențiază o problemă sistemică, care necesită intervenție complexă. În perioada mandatului 2020-2024, Partidul Național Liberal a inițiat și sprijinit mai multe măsuri pentru a combate problema mamelor minore în România. Printre acestea se numără inițiative legislative și programe educaționale menite să crească accesul la educație sexuală și la servicii de sănătate.

Una dintre măsurile principale susținute de PNL a fost introducerea disciplinei „Educație pentru sănătate” în școli, o inițiativă menită să ofere tinerilor informații despre sănătatea reproducerii, nutriție sănătoasă, sănătate emoțională și prevenirea abuzului de droguri. Scopul acestei inițiative este de a educa tinerii despre importanța sănătății sexuale și de a reduce numărul sarcinilor neplanificate. Începând cu anul școlar 2024-2025, se dorește introducerea acestei discipline în curriculumul școlar.

PNL a sprijinit în general inițiativele menite să faciliteze accesul la servicii medicale și sociale pentru mamele adolescente. Un exemplu de astfel de proiect este cel finanțat de MSD for Mothers și derulat de organizația „Salvați Copiii”, implementat în 172 de localități rurale defavorizate. Proiectul a inclus asigurarea accesului la consultații medicale pentru adolescentele însărcinate și consiliere pentru mamele minore. 

Prin aceste inițiative, am demonstrat un angajament în a reduce numărul mamelor minore și a crea un mediu mai sigur pentru tinerii din România. Este important să continuăm să sprijinim aceste măsuri și să le îmbunătățim, pentru a asigura un viitor mai bun pentru tinerii noștri. 

Vă mulțumesc! 

[1] https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2023-11/640f9c8d-fcf6-4e07-bac9-972cdfcb5002.pdf

[2] https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2024-04/studiu-privind-mamele-minore.pdf

[3] https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2023-11/studiu-mame-minore-statistici-si-solutii.pdf