La zi în știință și societate

🎬 Ascensiunea limbajului abuziv în filmele de la Hollywood 

Studiul intitulat „Analiza longitudinală a abuzului și a sentimentelor în dialogurile filmelor de la Hollywood utilizând modele lingvistice de mari dimensiuni" explorează prevalența conținutului abuziv și violent în filmele de la Hollywood din perioada 1950-2024. Autorii au folosit modele lingvistice de mari dimensiuni (LLMs) pentru a analiza subtitrările a peste o mie de filme, împărțite în patru genuri, cu scopul de a examina tendințele și schimbările în conținutul emoțional și abuziv de-a lungul celor șapte decenii. Rezultatele indică modificări semnificative în dialogurile filmelor, reflectând influențe sociale și culturale mai ample. S-a observat o creștere treptată a conținutului abuziv în ultimele decenii, în special în genuri precum thriller, unde violența și conflictul rămân elemente narative predominante. În același timp, emoții pozitive precum umorul și optimismul continuă să fie prezente în majoritatea filmelor. De asemenea, s-a constatat că, în ultimele două decenii, filmele nominalizate la Oscar au depășit blockbusterele de top în ceea ce privește conținutul abuziv.  

📈 Factori care explică această evoluție 

Aceste evoluții sunt explicate de deschiderea societăților occidentale către abordarea unor subiecte precum violența sau conflictele sociale, eliminarea normelor de cenzură - existente în SUA în anii '50, de orientarea publicului către povești mai complexe și întunecate, inclusiv de genul filmelor de tip anti-erou, cum este Breaking Bad, și este destul de evident și de impactul unor evenimente istorice și sociale (de la Războiul din Vietnam la anxietăți legate de terorism).  

📚 Referință: Chandra, R., & Ren, G. (2025). Longitudinal Abuse and Sentiment Analysis of Hollywood Movie Dialogues using LLMs. ArXiv Preprint: 2501.13948

👩‍⚕️ Femeile respectă mai bine decât bărbații regulile referitoare la prezența la serviciu în situațiile de boală 

Un studiu realizat de Universitatea din Australia de Vest a constatat că măsurile organizaționale de prevenire a îmbolnăvirilor la locul de muncă, precum promovarea distanțării sociale, purtarea măștilor, dezinfectarea frecventă a suprafețelor, creșterea ventilației și spălarea mâinilor, sunt mai eficiente în reducerea prezenței la serviciu a femeilor bolnave comparativ cu bărbații. Femeile tind să acorde o importanță mai mare sănătății, ceea ce le face mai receptive la aceste practici și mai puțin predispuse să lucreze atunci când nu se simt bine. Studiul sugerează că angajatorii ar trebui să sublinieze importanța acestor practici de sănătate pentru toți angajații, în special pentru bărbați, care sunt mai reticenți în a adopta comportamente de protecție a sănătății.  

📚 Referință: Luksyte, A., & Yeo, G. (2025). Presenteeism during public health crises: Examining why organisational sickness preventative practices work differently for men and women. Australian Journal of Management.  

📵 Brazilia interzice utilizarea telefoanelor inteligente în școli  

Aceasta printr-o lege federală care se înscrie în trendul mondial din ultimii ani. La noi, când am propus această măsură, ministerul s-a opus cu argumentul că va fi costisitor să se asigure infrastructura necesară păstrării telefoanelor în timpul orelor, cine răspunde dacă dispare un telefon etc. Cu banii dați pe 2-3 salarii compensatorii ale directorilor Romsilva care se pensionează se putea rezolva asta.  

📚 Referință: Savarese, M., & Rodrigues, D. (2025). New Brazil Law Restricts Use of Smartphones in Elementary and High Schools

🧠 Glorificarea ignoranței duce la ascensiunea analfabetismului științific de Ethan Siegel

Și în final, vă recomand să citiți articolul „How glorifying ignorance leads to science illiteracy” de pe BigThink, care întărește ideea că ceea ce se întâmplă în zilele noastre în Europa și SUA este și o revoluție a repetenților, determinată, printre altele, de evoluțiile care au dus la scăderea prestigiului expertizei științifice, dar și de aroganța celor dotați cu această expertiză.  

Articolul de pe Big Think analizează modul în care societatea, încă din copilărie, descurajează excelența academică și curiozitatea intelectuală, favorizând astfel analfabetismul științific. Termeni precum „tocilar” sau „știe-tot” sunt adesea folosiți pentru a ridiculiza elevii care se evidențiază prin cunoștințele lor, ceea ce duce la marginalizarea acestora. Acest fenomen, cunoscut sub numele de „sindromul macului înalt” (tall poppy syndrome), încurajează conformismul și minimalizarea realizărilor intelectuale.  

📌 În domeniul discuțiilor despre curriculum vedem astfel de tendințe în vocaționalism (inclusiv preferința pentru „cunoștințele practice”, competențele sociale și emoționale, etc.) și în disprețul pentru erudiție și memorizare.  

⛔ Consecințele acestei glorificări a ignoranței sunt profunde, afectând nu doar dezvoltarea individuală, ci și progresul societății în ansamblu. Pentru a aborda eficient provocările actuale, este esențial să valorizăm cunoașterea și să promovăm educația științifică.  

📚 Referință: How Glorifying Ignorance Leads to Science Illiteracy