Dezbaterea în comisia de învățământ a Senatului României a legilor educației

Dezbaterea în comisia de învățământ a Senatului României a legilor educației

Parcursul legislativ al proiectelor Legii Învățământului Preuniversitar și al Legii Învățământului Superior a ajuns aproape de final prin discutarea celor două inițiative în Comisia de Învățământ a Senatului României, cameră decizională în domeniu. Documentele cuprinzând amendamentele depuse la cele două propuneri de lege au avut mai bine de 1000 de pagini, incluzând un număr similar de amendamente. Pentru discutarea celor două propuneri de lege a fost nevoie de ședințe timp de 6 zile - începând de luni, incluzând și ziua de sâmbătă, când dezbaterile au fost închise în jurul orei 19. Toate discuțiile au fost transmise în direct pe pagina Senatului. Nu se poate trece peste acest capitol fără sublinierea efortului extraordinar al membrilor comisiei, indiferent de culoare politică, a contribuției președintelui comisiei la asigurarea unui climat constructiv de dialog profesionist și a echipei de consilieri de la nivelul comisiei, care a făcut eforturi supraomenești uneori pentru a integra nenumăratele intervenții operate pe textul original sosit de la Camera Deputaților. 

Este important de menționat că adoptarea celor două legi reprezintă un jalon din PNNR, legile având termen de adoptare în Parlament, conform aranjamentelor operaționale, 30 iunie 2023. 

Contribuția mea la legi

Cele două legi au fost discutate în spațiul public, oficial începând din vara anului trecut, iar ca parte a proiectului prezidențial „România Educată”, de-a lungul a mai bine de 7 ani. Am participat eu însumi la acest proces de dialog care a inclus la început paneluri de experți reuniți în jurul unor arii tematice (de ex. alfabetizare funcțională, educație și securitate etc.). Mai aproape din punct de vedere cronologic, către redactarea textelor legislative însele, pe parcursul acestui proces am transmis mai multe observații care au fost incluse în textul final al propunerilor legislative: 

·includerea a două inițiative de ale mele din domeniul învățământului deja votate în parlament; 

·Calendarul Național al Activităților Extrașcolare de Promovare a Științei, la învățământ preșcolar, și Platforma Națională Unică de Raportare în Învățământul Superior;

·includerea în legea învățământului preuniversitar a unor principii ce țin de buna guvernare - de exemplu, principiul datelor deschise și al politicilor bazate pe evidențe;

·renunțarea la teza desființării CJRAE/CMBRAE și trecerea întregii asistențe psihopedagogice în subordinea directorilor;

·eliminarea unor excepții pe care formele inițiale ale legii le prevedeau: 

o  condiția participării obligatorii a unei universități la un consorțiu de învățământ dual;

o  exceptarea „școlilor din spital” de la obligația de a parcurge etapele de acreditare.

Evident intervențiile mele pe textul legii au fost mai multe, mai sus le-am evidențiat pe cele câteva care mi se par mai importante. Nu are sens să vă mai spun că m-am opus desființării CNATDCU. Deoarece am ridicat, inclusiv public, îndoieli privind introducerea admiterii la liceu, cred că soluția adoptată prin textul legii este una bună, având șansa de a reduce distorsiunile produse de admiterea pe baza evaluării naționale (focalizarea exclusivă pe două discipline, numeroase erori de evaluare), printr-o examinare standardizată extinsă pentru cei care doresc să concureze pentru cele 50% dintre locuri care vor fi scoase la concurs prin admitere. Implementarea acestui mecanism la nivel de clasă (nu la nivel de școală) va permite o mai bună selecție a celor mai buni candidați.  

În timpul celor 6 zile de dezbatere din Comisia de Învățământ a Senatului am intervenit punctual pe câteva aspecte: 

·eliminarea contestatului articol 68 alin. 11 din Legea Învățământului Preuniversitar, garantând includerea fără excepții în învățământul de masă a copiilor cu CES diagnosticați cu nivelurile de intervenție 1-3;

·includerea asistenților sociali în echipele interdisciplinare de intervenție psihopedagogică din școli (în locul „managerilor de caz”, cum suna propunerea, alături de analiști comportamentali).

Pachetul de legi ale educației „România Educată” (Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior) cuprinde reforme care vor rezolva cele mai apăsătoare probleme întâlnite în sistemul educațional. Implementarea celor două legi nu va produce modificări radicale în învățământ, fiind evitate turbulențe dăunătoare, ci va contribui semnificativ la rezolvarea unor probleme cronice și acute ale sistemului. Pe partea de învățământ preuniversitar principalele probleme abordate de reforme se referă, în opinia mea, la următoarele:

·criza de resursă umană din sistem;

·învățământ incluziv pentru copiii cu CES și cei din categoriile dezavantajate;

·problema abandonului și a alfabetizării funcționale;

·problema articulării educației (formării educației) cu lumea muncii.  

Voi detalia, sintetic, principalele noutăți incluse pentru fiecare din aceste dificultăți majore ale sistemului de învățământ: 

Criza de resursă umană 

·Salariul de bază în învățământul preuniversitar va fi egal cu salariu mediu brut pe economie. Măsuri de stimulare pentru intrarea în cariera didactică: 

o  Cadrele didactice titulare în unități de învățământ din zone defavorizate beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu 5 salarii minime brute pe țară, cu condiția ocupării postului pentru o perioadă minimă de 5 ani școlari;

o  Prețuire pentru personalul didactic care se pensionează: se acordă o primă în cuantum de două salarii de bază ale persoanei, care se va acorda la data încetării de drept a contractului individual de muncă. 

Șanse egale, învățământ incluziv

·Legea are prevederi clare în direcția educației incluzive. Toți copii cu CES cu TSI ușoare vor fi integrați într-o măsură mai mică sau mai mare în învățământul de masă;

·Se vor aloca peste 1.000.000 de burse anual; aproape toate tipurile de burse pot fi cumulate. Solicitările de burse sunt debirocratizate. Elevii proveniți din familii care beneficiază de venit minim de incluziune primesc bursă socială automat pe bază de cerere; se iau în considerare doar veniturile impozabile;

·1.000.000 de elevi vor beneficia zilnic de o masă sănătoasă, iar transportul va fi asigurat gratuit pentru toți elevii navetiști. Pentru validarea documentelor de transport, printre altele, se introduce „Cardul Național de Elev”;

·Se înființează programul „O carte pentru fiecare”;

·Finanțare în plus cu 75% pentru elevii cu CES.

Abandonul, relevanța educației, alfabetizarea funcțională

·Bacalaureatul va fi unul corect pentru toate specializările, cu subiecte adecvate pentru toți elevii, inclusiv cei de la filiera tehnologică; 

·Nivelul de alfabetizare funcțională al beneficiarilor primari ai educației va fi evaluat periodic, prin teste online, corespunzător fiecărui nivel și fiecărei clase, prin Platforma națională de alfabetizare funcțională; 

·Suntem consecvenți în combaterea abandonului universitar și propunem măsuri care să reducă semnificativ rata studenților care renunță la studii; 

·Științele exacte, ingineria și matematica vor fi sprijinite printr-un program dedicat; 

·Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) va reforma sistemul de evaluare, printr-un proces de standardizare și digitalizare; 

·Măsuri concrete pentru elevii români din diaspora. În cadrul rețelei școlare se pot înființa grupe de acomodare pentru elevii români reîntorși în țară după perioade îndelungate petrecute în afara granițelor României. 

Legătura formării inițiale cu lumea muncii

·Întreg învățământul tehnologic/profesional va fi de tip dual. Se va extinde învățământul dual și în universități;

·Indiferent de filieră, toți elevii de liceu vor putea obține în premieră o calificare;

·Înființarea consorțiilor de învățământ dual, prin care autoritățile publice locale, liceele tehnologice duale și operatorii economici vor putea colabora, punând laolaltă resurse, pentru a forma meseriașii de care economia are nevoie. 

Probleme similare au fost acoperite și de reformele în domeniul învățământului superior

·abandonul universitar;

·formarea cadrelor didactice;

·formarea în domeniile științei (STEM);

·legătura cu lumea muncii;

·criza de integritate în anumite domenii doctorale.

Sintetizez mai jos măsurile luate pentru abordarea problemelor menționate. 

Combaterea abandonului universitar

·Este înființat Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU) care vizează creșterea retenției studenților în cadrul instituțiilor de învățământ superior; 

·Instituțiile de învățământ superior vor generaliza introducerea în norma cadrelor didactice activităților de consultații cu studenții și de recuperare (remediale).

Formarea cadrelor didactice 

·Studenții vor avea posibilitatea să urmeze un program de licență didactică cu dublă specializare;

·Generalizarea masteratului didactic: absolvirea unui masterat didactic de cel puțin 1 an condiționează dreptul de liberă practică/înscriere la examenul de licențiere.

Formarea în domeniile științei

·Se înființează Programul Național de sprijinire a învățării științelor exacte, a ingineriei și matematicii (PNSTIM) în completarea programului similar din sistemul de învățământ preuniversitar; 

·Studenții înscriși la aceste programe vor avea alocări pentru burse crescute cu 33%.

Îmbunătățirea relevanței studiilor universitare pentru parcursul profesional al absolvenților

·Introducerea ciclului scurt, în conformitate cu practicile din Spațiul European al Învățământului Superior;

·Introducerea învățământului superior dual și a posibilității constituirii de consorții pentru învățământ dual. 

Problemele de integritate din anumite domenii doctorale

·Creșterea duratei studiilor universitare de doctorat la 4 ani;

·Deținătorii unui titlu de doctor nu mai pot renunța voluntar la titlul/diploma de doctor;

·Toate tezele de doctorat devin, în mod automat, documente publice și vor fi publicate pe o platformă națională (inclusiv anexele) pentru 90 de zile calendaristice, înainte de a fi susținute.

Per ansamblu, sunt legi bune care, cu resursele financiare adecvate și determinare din partea executivului de la toate nivelurile, au șansa de a contribui semnificativ la depășirea principalelor probleme din sistemul de învățământ fără a determina crize majore în sistem. O asemenea soluție legislativă suplă nu era posibilă fără una din cele mai extinse procese de dezbatere publică în domeniu în care au fost implicați zeci de mii de reprezentanți ai tuturor părților interesate. Puteți accesa cele două propuneri legislative apăsând butoanele de mai jos.