Conform statisticilor oficiale, până la data de 4 martie, peste 60 000 de ucrainieni s-au refugiat din calea războiului devastator din țara vecină, pe teritoriul României. Este un calcul făcut pe baza diferenței dintre numărul de intrări și cel al ieșirilor pe la această dată (pe 4 martie).
Dintre aceștia, peste 5000 sunt studenți refugiați din Ucraina, care au ajuns în România alungați de invazia neprovocată, nejustificată și ilegală din punctul de vedere al dreptului internațional, pe care a început-o Federația Rusă în Ucraina în 24 februarie. Acești mii de studenți s-au trezit cu studiul, cu bucuriile tinereții și, în general, cu viețile lor pașnice, întrerupte brutal de războiul infam declanșat de marele lor vecin.
România trebuie să îi ajute pe acești pribegi fără nicio vină în numele umanității, al ospitalității, solidarității și al bunei vecinități. Este, pe de altă parte, o șansă, e drept nefericită, pentru a adânci cunoașterea reciprocă dintre popoarele noastre, apropierea dintre Ucraina și România. Vrem să transmitem vecinilor noștri, și întregii lumi, că România este o țară care stă ferm alături de lumea liberă, pe care te poți baza în situații de criză, cu un popor care cunoaște empatia și practică întrajutorarea și caritatea, împreună cu conducatorii săi.
Este de admirat, astfel, mobilizarea din ultimele zile ale autorităților, laolaltă cu cea a societății civile, pentru a identifica, colecta și gestiona diversitatea de resurse necesare pentru a-i ajuta pe vecinii noștri care simt pe pielea lor această perioadă sumbră a istoriei Europei.
Ca parte a acestei mobilizări, autoritățile române nu au stat cu mâna în sân și au venit rapid în sprijinul miilor de studenți ucrainieni care și-au găsit refugiul în România, astfel încât perioada petrecută la noi în țară să nu însemne pentru aceștia o întrerupere a studiilor. Dimpotrivă, Ministerul Educației a modificat cadrul normativ privitor la mobilități studențești internaționale, de o manieră care permite înscrierea studenților proveniți din Ucraina la universități din România, chiar în absența documentelor necesare, de obicei, pentru astfel de situații, și cu finanțare de la buget.
Într-un moment în care zborul lor pare frânt, șansa pe care România le-o oferă tinerilor ucrainieni pentru a-și continua educația poate fi mijlocul prin care ei să își găsească forța și resursele pentru a se reclădi ca oameni, ca vieți, iar atunci când va fi posibil să își reconstruiască comunitățile și orașele și țara. Și viitorul.
Vă mulțumesc!
9 martie 2022
Adrian Hatos