România, un participant energic la conversația privind viitorul european al tinerilor

În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din această săptămână, de la Strasbourg, instituțiile europene au ajuns la un acord privind proiectul 2022 - Anul European al Tineretului. Mesajul Uniunii Europene este unul foarte clar: tinerii trebuie să fie cuprinși în dezbaterea privind viitorul politicilor ce țin de tranziția verde și digitală. Dacă nu vom implica tinerii, nu doar prin consultări de ochii lumii, ci prin mecanisme de măsurare clare a nevoilor celor care fac parte din generația Z, să nu ne mire faptul că euroscepticismul va prinde tot mai mult teren în România. Ceea ce era cândva o prioritate de țară asumată transpartinic, anume integrarea în proiectul european și parteneriatul transatlantic, va deveni, grație propagandei celor care vor să șubrezească tot ce înseamnă gândire politică occidentală, un val pe care extremiștii abia așteaptă să îl încalece.

Astăzi ne mulțumim cu a face poze cu tinerii în cadrul unor dezbateri frumos organizate și eventual transmise LIVE pe toate canalele media, însă facem prea puține eforturi pentru a ajunge la tinerii pe care nu îi ascultă nimeni, anume cei de la sate. Cei care nu au acces la educație și la o piață a muncii competitivă, cei care fac eforturi pentru a ajunge la școală, cei pentru care fiecare zi reprezintă o nouă provocare pentru a duce un trai decent. Să consultăm tinerii nu înseamnă să luăm decizii doar pentru aceia dintre ei care învață în colegiile centenare. Cunoscând acest lucru, alături de colega mea, Monica-Cristina Anisie, președintele Comisiei pentru învățământ, tineret și sport din Senatul României, i-am găzduit la Senat pe 20 de astfel de tineri pentru care autoritățile publice locale nu au urechi să îi audă sau ochi să le vadă nevoile. Tinerii de la sate și din orașe mici, implicați în Acceleratorul de implicare civică pentru tineri, se luptă pentru servicii locale de calitate, prin discuții cu primarii noștri, pentru a îi convinge de faptul că merită să fie ascultați. Unii dintre ei și-au propus renovarea bibliotecilor locale, alții studiază politicile de mediu de la nivel local și vin cu propuneri pe marginea lor. Ceea ce trebuie să ne pună cu toții pe gânduri este cum scalăm acest exercițiu democratic în cât mai multe dintre localitățile circumscripțiilor noastre.

Situația ne arată că trebuie să luăm atitudine și să încercăm, astfel, să ameliorăm efectele pandemiei, care i-au făcut pe tinerii români să se simtă tot mai singuri. Să îi ascultăm și să îi înțelegem, să luăm decizii în beneficiul generației viitoare, toate acestea trebuie să fie borne importante în următoarea sesiune parlamentară, în care România are dreptul și obligația de a fi un participant energic în proiectul Anului European al Tineretului. Să le dăm copiilor și tinerilor români șansa de a învață ce înseamnă Europa, dincolo de judecățile noastre de valoare, de declarațiile politicianiste și de interese electorale!

15 decembrie 2021