România europeană - respect pentru demnitatea umană și toleranță zero față de orice tip de discriminare și antisemitism

Zilele trecute am fost martorii unui nou episod în care un cetățean român și cei apropiați acestuia au fost atacați în cel mai abject și violent mod, invocându-se apartenența etnică și opiniile personale. Actul de intimidare, care a inclus și amenințări cu moartea, a vizat-o pe actrița Maia Morgenstern, familia acesteia și angajații Teatrului Evreiesc de Stat. Reacția promptă a autorităților față de un act de antisemism a fost extrem de importantă și am salutat-o, la momentul respectiv.

Însă problema în sine rămâne. Iar recunoașterea prezenței discriminării și, în particular, a actelor de antisemitism, în societățile europene, le regăsim în sondajele de opinie, în statisticile oficiale sau neoficiale, în rapoartele și strategiile diferitelor structuri de la nivel european și național.  

Potrivit celui mai recent Eurobarometru care urmărește evaluarea gradului de discriminare în Uniunea Europeană, și anume Eurobarometrul special 493, publicat în 2019, discriminarea bazată pe orginea etnică este percepută, de către opinia publică, ca fiind răspândită atât în Uniunea Europeană (59%), cât și în România (44%). Deși, în același timp, în țara noastră, 49% dintre respondenți consideră că acest tip de discriminare este „rar” întâlnit. Totodată, în Raportul privind actele de antisemitism înregistrate în Uniunea Europeană, al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), și dat publicității în 2020, sunt incluse și datele furnizate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care a transmis că, în perioada 2009-2019, în România s-a înregistrat o creștere a numărului de incidente de antisemitism, de la 4 la 16. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a raportat că, în 2018, la instanțele de judecată au fost înregistrate 76 de dosare care au avut drept obiect antisemitismul, dintre care 55 de cazuri au fost soluționate, iar 34 de persoane au fost condamnate.

Discriminarea înseamnă, înainte de toate, nerespectarea valorilor de bază ale UE. Și asta în condițiile în care, la nivelul Uniunii Europene, discriminarea este interzisă. Combaterea discriminării, rasismului, xenofobiei și a tuturor tipurilor de intoleranță sunt valori pe care le împărtășim cu celelalte state membre ale UE și care dau substanță devizei noastre ‘unitate în diversitate’. Fiindcă UE se întemeiază pe diversitate și pe promovarea unei societăți a pluralismului, a toleranței și a nediscriminării. Sunt valori care se bazează pe un cadru juridic intern și european – prin dispozițiile tratatelor UE, ale Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, sau ale dreptului secundar al UE.

Prin urmare, discrepanța care există între valorile noastre comune referitoare la egalitate și realitatea cu care ne confruntăm în cadrul societăților noastre, nu poate fi ignorată și nici nu este ignorată, nici de către instituțiile europene și nici de cele naționale.

România și-a asumat, ca membră a familiei europene, prin intermediul Programului de guvernare, atât angajamente legislative – precum adaptarea la noile realități sociale ale cadrului legislativ existent în materia incitării la ură, ale manifestărilor rasiste și xenofobe, care să garanteze urmărirea penală eficientă a infracțiunilor coincidente; cât și măsuri guvernamentale – precum întărirea capacității instituționale a diferitelor entități cu atribuții în domeniul protecției minorităților naționale sau monitorizarea aplicării în mod corespunzător a legislației referitoare la combaterea antisemitismului. Iar adoptarea primei Strategii naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură reprezintă pasul esențial pentru îmbunătățirea colectării datelor cu privire la incidentele asociate acestora, pentru evaluarea legislației actuale, pentru corelarea și sincronizarea instrumentelor necesare prevenirii și combaterii acestor fenomene, sau pentru asigurarea protecției persoanelor care aparțin grupurilor vulnerabile de pe teritoriul României.

În consecință, la nivel național, la fel ca la nivelul Uniunii Europene, există determinarea ca, printr-un efort comun, hotărât și continuu, să se realizeze progrese concrete în ceea ce privește combaterea discriminării, în toate formele sale, inclusiv a celei care vizează populația evreiască. Prin urmare, sancționarea imediată și fermă, de către autoritățile abilitate, a oricărui act de discriminare la adresa oricărei minorități reprezintă garanția faptului că drepturile și obligațiile individuale, cetățenești, sunt respectate în practică și că cetățenii, indiferent de apartenența lor etnică sau religioasă, de valori sau de stil de viață, se pot simți în siguranță, iar demnitatea lor umană respectată.

31 martie 2021