România, din nou la coada Uniunii Europene în ceea ce privește tinerii fără ocupație

Un raport realizat de Eurostat pentru Parlamentul European, publicat în luna septembrie 2021, indică faptul că ponderea persoanelor cu vârste între 15-29 de ani fără loc de muncă sau care nu merg la școală (NEET) a crescut cu peste 5% în România, în pandemie, ceea ce plasează România printre țările europene cu cea mai mare creștere a șomajului în rândul tinerilor, după primul an marcat de criza COVID-19.

Creșterea ratei NEET este considerabil mai mare în România, decât media europeană, deci plasarea confortabilă a acestei statistici în curtea situației epidemiologice dificile nu este o opțiune. România are nevoie de un plan robust pentru a scădea, în ritm accelerat, ponderea NEET între tinerii cetățeni ai acestei țări.

Nu doar în calitate de senator, ci poate mai ales în calitate de profesor universitar și sociolog, îmi doresc ca această criză politică în care ne aflăm să se termine cât mai repede, pentru a putea începe să ne asumăm măsuri în vederea inserției tinerilor pe piața muncii, acțiune care ar trebui să fie simultană unei adevărate reforme educaționale. Ministerul Educației și Ministerul Muncii trebuie să coopereze, iar în pachetul de acțiuni pentru combaterea acestor statistici îngrijorătoare ar trebui să regăsim:

  1. Investiții masive în sistemul de educație, cu precădere în sistemul preuniversitar, în vederea îmbunătățirii formării resursei umane în domeniu. În acest sens, faptul că, printre altele, proiectul România Educată își propune să dezvolte oferta învățământului dual, este un semn că ne aflăm în direcția cea bună, pentru a crește gradul de incluziune a sistemului educațional secundar și a lupta eficient împotriva părăsirii timpurii a școlii;
  2. Importarea exemplelor de bune practici din străinătate, în vederea dezvoltării sectorului de învățământ profesional și dual. Școala de ospitalitate OHMA din Oradea este un exemplu de bună practică, de parteneriat onest public - privat, care ar putea fi scalat la nivel național, prin implicarea autorităților publice locale;
  3. Precariatul, stereotipurile de gen și lipsa unor programe de protecție socială eficace au determinat fetele să fie mai afectate decât băieții de șomaj, o arată datele Eurostat. Trebuie să ne implicăm activ în combaterea sărăciei la sate, a degradării condiției umane în special la femei prin menținerea lor într-o stare de precariat, însă acest lucru este fără de putință în lipsa implicării partidelor politice, care au autoritate în mediul rural:
  4. Statul să ofere cercetătorilor acces la date, pentru a putea identifica din timp astfel de situații, pentru a putea avea o imagine validă atât asupra sistemului educațional, cât și asupra sistemului de protecție socială, dar și a pieței muncii. Interoperabilitatea trebuie asumată și implementată de către statul român, iar reforma prin digitalizare, garantată prin Planul Național de Redresare și Reziliență semnat de curând, nu mai trebuie amânată;

Nu mai trebuie să dublăm programele deja existente, dacă ele nu și-au atins scopurile. Ne așteaptă aproape 30 de miliarde de euro din PNRR gata pentru a fi cheltuiți, însă trebuie să fie cheltuiți cu discernământ și în vederea creșterii calității vieții cetățeanului. Întregul Guvern trebuie să evalueze critic ceea ce s-a finanțat în trecut în materie de proiecte cu finanțare nerambursabilă, pentru a putea stabili liniile directoare ale viitoarelor programe operaționale. Există zeci, poate sute de proiecte privind a doua șansă, respectiv formarea profesională de calitate, însă la capitolul evaluare și scalare, statul s-a comportat precum un elev căruia îi este lene să își termine temele la timp.


           Stimați colegi, nu mai putem folosi nici pandemia, nici criza politică drept scuză pentru a neglija două dintre cele mai importante sisteme pe care le avem: Educația și Munca. Neglijarea acestora, chiar și pe termen scurt, va condamna România la imposibilitatea de a ține capul sus pe piața economică mondială care, în perspectiva Revoluției industriale 4.0, va deveni din ce în ce mai competitivă.


13 octombrie 2021                                                                                          

                                                                                                            

Adrian HATOS         



Adrian Hatos folosește cookie-uri pentru o experiență mai bună de navigare. De îndată ce continuați turul, presupunem că acceptați politica privind cookie-urile. Aflați mai multe despre politica de utilizare a cookie-urilor pe care o folosim aici.