Rolul evaluărilor standardizate în asigurarea unui proces educațional calitativ și predictibil

Ne aflăm în mijlocul primului semestrul al celui de-al treilea an școlar pandemic, însă discuțiile par că au rămas la același nivel ca în 2019, când ne puneam problema dacă să mai organizăm examenele naționale sau nu. La aproape doi ani de la apariția primului caz de COVID-19 în România, există din nou voci în societate care susțin eliminarea a tot mai multe elemente care compun procesul educațional, iar vizată, permanent, este exact componenta de evaluare, care ar trebui să reprezinte momentul de diagnoză, de privire critică a modului în care au fost îndeplinite obiectivele de învățare. Salut faptul că domnul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat cu fermitate faptul că tezele din acest semestru nu vor fi anulate, iar educația va merge înainte. Părinții trebuie să aibă încredere în instituțiile statului, pentru că doar printr-un parteneriat onest între elevi, studenți, părinți, profesori și autorități vom putea ameliora efectele acestei pandemii.

           Evaluarea reprezintă o componentă indispensabilă în calibrarea oricărui proces de învățare. Desigur că mereu vor exista persoane care vor încerca să o eludeze, să scape de ea, să îi diminueze importanța; adevărul este că, dacă diminuăm importanța evaluării, eliminăm onestitatea și calitatea drept coordonate fundamentale în organizarea procesului de învățământ. Ministerul Educației trebuie să organizeze școlile din România pentru un exercițiu de testare standardizată, pentru că trebuie să punem, o dată pentru totdeauna, oglinda în fața sistemului de educație, să vizualizăm nivelul real al copiilor noștri în raport cu profilul absolventului. În lipsa unei diagnoze care ar rezulta dintr-o testare standardizată la nivel național, orice proiect european, orice strategie sau lege pe care încercăm să le realizăm pentru a răspunde mai bine nevoilor beneficiarilor direcți ai sistemului ar fi simple futilități.

           Trebuie să felicităm Inspectoratul Școlar Județean Iași, care și-a asumat, în premieră, un astfel de exercițiu, fără a aștepta indicații de la centru. Rezultatele sunt dezastruoase, întrucât peste 70% dintre elevii din întregul județ nu au reușit să obțină o notă de trecere la disciplina matematică, nivelul de promovare la această disciplină în școlile din mediul rural fiind de 11,39%, de patru ori mai puțin decât nivelul școlilor din mediul urban. Așa dezastruoase cum sunt rezultatele este mai bine să le cunoaștem acum, să creionăm strategii de educație remedială eficiente, să știm pe ce trebuie insistat, ce anume trebuie finanțat cu prioritate. Susțin, așadar, ca Ministerul Educației să standardizeze evaluarea și să organizeze o testare națională standard, pe modelul PISA, pentru a cunoaște nivelul elevilor după doi ani școlari desfășurați în pandemie. Altfel, putem în continuare să dăm curs propunerilor politicianiste, care au doar rolul de a nu supăra pe nimeni, iar la anul, în 2022, când vom organiza testarea internațională PISA, să ne plângem din nou de câți analfabeți funcționali există în România. Titlurile în presă oricum vor exista, situația educației după pandemie o cunoaștem, este important să nu ratăm acest moment pentru a începe să facem ceva mai organizat și mai eficient în modul în care privim evaluarea în școlile din România: cu onestitate, nu cu teamă, cu speranță de reformă, nu cu lașitate.          

17 noiembrie 2021