Recuperarea după pandemia COVID-19, restaurarea ecosistemelor și realizarea tranziției verzi –pași necesari pentru o redresare durabilă și rezilientă

În ultimul an de zile, abordarea crizei sanitare, sociale și economice actuale a devenit o prioritate pentru noi toți. Cu toate acestea, problemele climatice și ecologice cu care ne confruntăm nu pot fi puse deoparte, fiindcă viața noastră depinde de modul în care alegem să ne protejăm mediul, iar societățile și economiile noastre nu pot funcționa în afara sa. De aceea, nu întâmplător, temele alese de ONU în 2021, atât de Ziua Pământului, cât și de Ziua Mondială a Mediului – pe care am sărbătorit-o pe 5 iunie, au fost formulate în jurul a trei concepte – cheie: Redefinește, Reconstruiește, Restaurează, și vizează refacerea ecosistemelor. Fiindcă pădurile, pajiștile, zonele umede sau uscate, ecosistemele de apă interioară, marine sau de coastă, mediile urbane, toate acestea au nevoie de un anumit nivel de protecție și de restaurare. Prin urmare, Ziua Mondială a Mediului de anul acesta a dat startul Deceniului ONU privind refacerea ecosistemelor (2021-2030), un demers global care își propune să abordeze cele trei crize planetare actuale – schimbările climatice, distrugerea biodiversității și poluarea, în scopul realizării, până în 2030, a unei dezvoltări durabile în toate cele trei dimensiuni ale sale – economică, socială și de mediu.

           Însă acest obiectiv ambițios al ONU nu poate fi atins decât dacă toți actorii - state membre, autorități locale, partenerii din sectorul privat, mediul academic și societatea civilă - se implică în găsirea de soluții viabile și durabile privind refacerea ecosistemelor de la nivel global, regional, național și local.

La nivel regional, Uniunea Europeană și-a luat angajamentul de a aborda provocările legate de climă și de mediu, iar Pactul ecologic european reprezintă răspunsul Uniunii la aceste provocări, în perspectiva 2030, și chiar 2050. Parte integrantă a strategiei Comisiei Europene de punere în aplicare a Agendei 2030 a ONU și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, Pactul ecologic european urmărește nu doar elaborarea unui set de politici transformatoare, care vizează opt domenii tematice (precum: atingerea unor obiective ambițioase în materie de climă; energie curată, accesibilă ca preț și sigură; industrie pentru o economie curată și circulară; clădiri eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor; mobilitate durabilă și inteligentă; de la fermă la consumator; biodiversitate și ecosisteme; medii fără substanțe toxice, poluare zero), ci și integrarea durabilității în toate politicile UE. Sunt obiective ambițioase care au nevoie de investiții importante: 401 mld. euro prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, 18.94 mld. euro prin Next Generation EU, dar și prin alte surse de finanțare precum Mecanismul pentru o tranziție justă, Fondul pentru Inovare sau Fondul pentru modernizare.

Și fiindcă realizarea acestei tranziții verzi spre o societate europeană echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, nu poate avea loc fără reforme și investiții din partea statelor membre, România și-a propus alocarea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, a peste 15 mld. de euro pentru pilonul Tranziție verde – care cuprinde 16 reforme și 32 de tipuri de investiții, pentru cele șase componente: sistemul de management al apei, împăduriri și protejarea biodiversității, managementul deșeurilor, transport sustenabil, fondul pentru Valul renovării și energie.

Dar, pe lângă implicarea tuturor nivelurilor decizionale și a tuturor părților interesate, așa cum am menționat anterior, pe lângă voința politică pentru realizarea reformelor și mobilizarea resurselor necesare, alte patru direcții importante de acțiune sunt: mobilizarea cercetării și încurajarea inovării, educația și formarea profesională. Programul „Orizont Europa”, prin cele 95.5 mld. alocate, susține cercetarea și inovarea și în ceea ce privește clima, energia, mobilitatea, alimentația, agricultura sau biodiversitatea. Iar rezultatele acestor și a oricăror cercetări științifice cred cu tărie că trebuie popularizate în comunitate și, mai ales, în mijlocul elevilor, pentru ca ei să înțeleagă cât mai corect transformările sociale, economice și de mediu ale lumii în care cresc, dar și pentru a-și forma competențe și abilități adaptate unei societăți durabile. Fiindcă, așa cum arată datele din sondajele de opinie (Eurobarometrul Special 501, publicat în martie 2020), doar 5% dintre români folosesc, ca surse de informare cu privire la mediu, cărțile și publicațiile științifice, 3% - broșurile sau materialele informative și tot 3% dintre ei participă la evenimente (conferințe, târguri, expoziții, etc,) pe teme de mediu. Sunt date care semnalează un decalaj îngrijorător, în acest moment, între cercetători și cei care ar trebui să cunoască și să beneficieze de rezultatele cercetărilor științifice – indiferent de vârstă, dar și nevoia imperioasă de a produce o schimbare profundă în acest sens. Astfel, prin centralizarea activităților, proiectelor și evenimentelor de popularizare a științei din fiecare județ, de către inspectoratul școlar județean, dar și prin centralizarea, printr-un portal dedicat, a calendarelor județene de popularizare a științei, de către Ministerul Educației, măsuri pe care le-am propus în inițiativa mea legislativă privind crearea unui Calendar de popularizare a științei, îmi doresc ca relația dintre știință și copiii de azi să se construiască pe alte baze, pentru ca ei să fie cât mai bine ancorați în societatea în care vor trăi și munci.

Pe de altă parte, faptul că 26% dintre tinerii și adulții români (Eurobarometrul Special 500, publicat în mai 2021) consideră că problemele de mediu și schimbările climatice reprezintă principalele provocări pentru UE și, totodată, principalele provocări globale pentru viitorul UE (23%), iar abordarea acestor provocări își doresc să fie realizată, împreună, de către nivelul european și cel național (58%), sau faptul că 44% dintre români cred că vocea cetățenilor Uniunii Europene ar trebui luate mai mult în considerare în ceea ce privește deciziile cu privire la viitorul Europei. Acestea indică nu doar o conștientizare a importanței problemelor de climă și mediu, sau impactul pozitiv pe care măsurile luate la nivel european îl au asupra politicii de mediu de la nivel național, ci și faptul că luarea în considerare, mai eficient, a opiniilor și propunerilor cetățenilor cu privire la viitorul Europei, de către instituțiile europene, ar putea putea stimula participarea cetățenilor la Conferința privind viitorul Europei. Utilizarea eficientă a resurselor în vederea unei economii circulare, refacerea biodiversității și reducerea poluării, asigurarea unei tranziții echitabile și incluzive sunt cele trei categorii de subiecte cuprinse în una dintre cele nouă teme predefinite supuse dezbaterii, și anume cea care vizează schimbările climatice și mediul. Lansarea Conferinței privind viitorul Europei reprezintă un moment important pentru evoluția democrației participative în UE datorită faptului că, pentru prima dată în istoria Uniunii, cetățenii europeni primesc un astfel de rol în conturarea politicilor și a obiectivelor viitoare ale UE.

În consecință, pentru societățile noastre europene, recuperarea după pandemia COVID-19, restaurarea ecosistemelor și realizarea tranziției verzi nu reprezintă demersuri separate, ci drumul comun pe care trebuie să mergem pentru a ne reseta, pentru a genera o redresare durabilă și rezilientă. Iar motto-ul de anul acesta al Zilei Mondiale a Mediului - Redefinește, Reconstruiește, Restaurează – constituie un îndemn la acțiune care ne vizează pe fiecare dintre noi și pe toți împreună, în cadrul societăților noastre, pentru ca să facem din provocările de azi o oportunitate astfel încât lumea noastră de mâine să devină mai curată și mai sigură, în beneficiul nostru și al generațiilor viitoare.

9 iunie 2021