Războiul din Ucraina va fi, cu siguranță, un eveniment definitoriu pentru modul în care va fi configurată politic regiunea în care trăim, și poate toată lumea, în deceniile care urmează. Este o conflagrație care ne afectează pe toți, mai ales prin riscurile, sau oportunitățile, pe care le întrezărim la capătul acesteia, la care reacționăm prin emoții precum teamă, compasiune sau preocupare intensă. Invazia rusească a țării vecine a devenit imediat un subiect de conflict cultural și simbolic, antagonism care e corelat cu alte conflicte asociate cu o orientare pro-occidentală sau anti-occidentală a națiunii noastre sau cu o perspectivă cosmopolită sau, dimpotrivă, autohtonistă asupra evoluției dezirabile a societății românești. Reacția față de acest război este grăitoare și emblematică pentru fiecare dintre noi și pentru națiunea noastră ca întreg.

Tocmai din acest motiv, este interesant de investigat felul în care românii se plasează din punctul de vedere al opiniilor, al reacțiilor imediate, în raport cu invadarea Ucrainei de către Rusia lui Vladimir Putin.

Sondajul meu online, realizat în perioada 9-11 martie pe un eșantion de 820 de subiecți selectați aleatoriu din populația online a României, a urmărit să descrie reacțiile atitudinale ale românilor față de evenimentele dramatice din Ucraina la mai bine de două săptămâni de la declanșarea acestora.

Culegerea datelor: Questia Group – 11-13 martie 2022

N=820 de persoane, eșantion din populația online adultă a României (puternică suprareprezentare a populației urbane și a celei din București-Ilfov, comparativ cu populația generală)

- Urban: 87,7%

- București-Ilfov: 26,6%

- Femei: 54%

- Vârsta medie: 47,9 ani, mediana: 47 de ani

Principalele rezultate

• În ciuda războiului, temele care produc cea mai acută îngrijorare sunt în continuare creșterea prețului la energie și corupția celor care lucrează în aparatul de stat. Războiul este pe locul trei printre sursele de îngrijorare, 69% dintre subiecți declarându-se cel puțin în mare măsură îngrijorați.

• Cei mai mulți dintre subiecți (61%) consideră că Rusia este vinovată de conflict. În ceea ce privește evoluția de până acum și prognozele, părerile sunt puternic împrăștiate. Cea mai mare parte a subiecților consideră că nici una dintre părți nu are avantaj în război (36%), deși procentul celor care consideră că Ucraina are rezultate mai bune este mai mare decât al celor care apreciază mai mult rezultatele Rusiei. În mod analog, deși cea mai mare frecvență este a celor care consideră că nici una dintre părți nu va câștiga războiul (37%), prognozele emise de subiecți sunt mai optimiste pentru Rusia decât pentru Ucraina (26% votează pentru victoria Rusiei contra 21% care votează victoria Ucrainei).

• Subiecții sunt acut conștienți de consecințele probabile ale acestui război. În jur de 90% sunt îngrijorați de creșterea prețului la energie și de o posibilă criză economică. Peste 50% din subiecți sunt îngrijorați de celelalte 3 teme prezente în chestionar.

• Poziționarea oficială a României în raport cu criza ucraineană împarte societatea românească în două. Peste jumătate dintre subiecți au recomandat o atitudine de neutralitate a României în raport cu conflictul din Ucraina. Peste 40% solicită în schimb ca România să acorde asistență Ucrainei, alături de aliații occidentali.

• Cea mai puternică emulație a provocat-o criza refugiaților, care a determinat reacții de la aproximativ o treime dintre subiecți. În jur de 20% au avut reacții prudente din punct de vedere fizic: să verifice adăposturile sau să se refugieze în străinătate.

• Majoritatea este de acord cu măsurile deja instituite de autoritățile române: livrarea de ajutoare umanitare, interzicerea propagandei rusești în România, primirea refugiaților din Ucraina și participarea la sancțiunile internaționale împotriva Rusiei. Alte măsuri, mai radicale, nu capătă acordul clar al unei majorități dintre subiecți: interzicerea importului de gaze și petrol, livrarea de ajutoare militare, folosirea teritoriului României pentru operațiuni militare în sprijinul Ucrainei. Implicare României cu trupe în evenimentele din Ucraina este susținută de doar 14% dintre subiecți.

• Reacția autorităților române în legătură cu ceea ce se întâmplă în Ucraina este evaluată în general pozitiv: 48% din subiecți au o părere bună și foarte bună, față de doar 18% proastă și foarte proastă.

• Disponibilitatea românilor online de a se oferi voluntar la participarea țării în eventualitatea unui atac este mai degrabă scăzută: 32% s-ar oferi, comparativ cu cei 44% care zic că nu s-ar oferi (17% nu înclină în nici o direcție, iar 7% nu știu sau nu răspund).

Format PDF aici