Optimizarea programului de integrare a beneficiarilor de protecție internațională în România: propuneri și direcții de acțiune
Adresată:
Domnului Marian-Cătălin PREDOIU - Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Interne
Din partea: Senator Adrian HATOS
Circumscripția electorală: Nr. 5, BIHOR
Grup parlamentar: PNL
Ședința Senatului din data de: 26 iunie 2024
Obiectul întrebării: Optimizarea programului de integrare a beneficiarilor de protecție internațională în România: propuneri și direcții de acțiune
Stimate Domnule Ministru,
În contextul actual, numărul beneficiarilor de protecție internațională în România este în continuă creștere, iar gestionarea lor eficientă și integrarea lor armonioasă în societate devin priorități tot mai importante. Conform datelor recente furnizate de autoritățile competente, în România există un număr semnificativ de persoane care beneficiază de protecție internațională, iar aceste cifre continuă să crească în contextul schimbărilor geopolitice și al crizelor umanitare.
În ceea ce privește legislația și politicile de integrare, România a făcut progrese semnificative în ultimii ani, adoptând o serie de măsuri pentru a facilita procesul de integrare a beneficiarilor de protecție internațională. Cu toate acestea, există încă oportunități de optimizare și îmbunătățire a acestor politici pentru a răspunde mai eficient nevoilor acestui grup vulnerabil.
Prin urmare, propunerea de a extinde perioada de monitorizare a beneficiarilor de protecție internațională de la 1 an (cât este în prezent) la o perioadă de 3-5 ani, precum și cea de a implementa un mecanism solid de colectare și analiză a datelor relevante sunt necesare pentru asigurarea unei evaluări mai cuprinzătoare și pe termen lung a impactului politicilor de integrare. Aceste măsuri ar oferi posibilitatea adaptării constante la nevoile emergente ale beneficiarilor și ar permite orientarea dinamică a politicilor pentru a răspunde cât mai eficient cerințelor reale din teren.
Pentru a asigura o monitorizare și evaluare permanentă a procesului de integrare, este necesară implementarea unui mecanism solid de colectare și analiză a datelor relevante. Acest demers ar permite identificarea continuă a nevoilor beneficiarilor, a bunelor practici și a obstacolelor întâmpinate, orientând astfel politicile în mod dinamic pentru a răspunde cât mai eficient cerințelor reale din teren.
În scopul asigurării unei adaptări constante la dinamica integrării, este importantă monitorizarea continuă a nevoilor străinilor și evaluarea periodică a impactului politicilor. Doar printr-un feedback constant de la beneficiari și specialiști se pot optimiza permanent intervențiile pentru a maximiza avantajele integrării pe termen lung. Monitorizarea continuă și analiza datelor relevante pot orienta în mod dinamic politicile de integrare în funcție de nevoile emergente.
În plus, realizarea unor studii comparative cu alte state europene ar furniza îndrumări prețioase pentru optimizarea politicilor naționale de integrare, prin modele de bune practici. Analizând investițiile în educație, piețele muncii flexibile, implicarea societății civile și alte aspecte-cheie, România ar putea identifica și implementa cele mai bune practici pentru a sprijini integrarea beneficiarilor de protecție internațională în societatea românească.
Evaluarea periodică a nevoilor beneficiarilor și consultarea permanentă a acestora în procesul de luare a deciziilor sunt necesare pentru asigurarea unei integrări eficiente și sustenabile. Implementarea propunerilor menționate ar consolida eforturile de integrare a beneficiarilor de protecție internațională și ar asigura o integrare armonioasă și de succes în societatea românească.
O altă măsură eficientă este simplificarea condițiilor pentru naturalizare, în special pentru categoriile vulnerabile precum minorii neînsoțiți, vârstnicii, victimele violenței și traumatismelor sau persoanele cu dizabilități. Această simplificare ar putea accelera procesul lor de integrare și ar oferi un cadru mai protector pentru exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale.
De asemenea, investițiile consistente în educație și formare profesională pot reprezenta un factor esențial pentru sporirea șanselor de angajare și incluziune socio-economică a beneficiarilor de protecție internațională. Organizarea de cursuri de limba română adaptate nevoilor specifice ale acestui grup-țintă ar facilita, la rândul său, integrarea lor în societate și pe piața muncii.
Nu în ultimul rând, evaluarea impactului social și economic al politicilor de integrare este esențială pentru îmbunătățirea constantă a cadrului normativ și a programelor implementate. Această abordare pro-activă, bazată pe evaluarea constantă și consultarea permanentă a beneficiarilor, ar permite identificarea nevoilor acestora și ajustarea politicilor în funcție de rezultatele obținute, sprijinind o integrare eficientă și sustenabilă.
Implementarea acestor măsuri ar consolida eforturile de integrare a beneficiarilor de protecție internațională, oferind instrumente concrete pentru evaluarea continuă și adaptarea politicilor la nevoile specifice ale acestui grup vulnerabil. Astfel, am putea asigura o integrare armonioasă și de succes în societatea noastră.
În lumina propunerilor expuse, vă solicit respectuos să analizați în detaliu aceste măsuri și să luați în considerare implementarea lor în cadrul programului de integrare a beneficiarilor de protecție internațională din România.
Vă mulțumesc!
Solicit răspuns scris.
Cu stimă,
Circumscripția electorală nr. 5 – BIHOR