Obstacole în calea realizării procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi, în România

Adresată:   

Doamnei Simona BUCURA-OPRESCU - Ministrul Muncii și Solidarității Sociale

Din partea: Senator Adrian HATOS

Circumscripția electorală: Nr. 5, BIHOR

Grup parlamentar: PNL

Ședința Senatului din data de: 26 martie 2024

Obiectul întrebării: Obstacole în calea realizării procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi, în România

           Stimată Doamnă Ministru,

Instituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilităţi, precum și instituționalizarea prelungită, generează repercusiuni asupra personalității și comportamentelor acestora, cu atât mai mult cu cât, în cele mai multe cazuri, aceste persoane au beneficiat de îngrijire instituționalizată încă din timpul copilăriei. În pofida serviciilor de suport și stimulare oferite, în cadrul centrelor, de către personalul de specialitate, acestea reușesc într-o măsură limitată să contracareze efectele instituționalizării. Viața în cadrul instituționalizat determină frecvent o serie de frustrări, de traume reflectate ulterior la nivelul tuturor ariilor de dezvoltare ale persoanelor adulte cu dizabilități, fiindu-le afectată capacitatea de realizare a noilor achiziții, de manifestare adecvată a comportamentului, precum și aceea de relaționare adecvată în plan social.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 7/2023 privind privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și, ulterior, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comitetului naţional pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării, din 10.04.2023 – care este parte integrantă a Ordinului 360/2023, la art. 2 din acest Regulament se precizează că: ”a) dezinstituţionalizarea este un proces politic şi social care prevede trecerea de la îngrijirea instituţională la viaţa independentă. Dezinstituţionalizarea efectivă are loc atunci când unei persoane plasate într-o instituţie i se oferă posibilitatea de a deveni cetăţean cu drepturi depline şi de a prelua controlul asupra vieţii sale (dacă este necesar, cu sprijin). Esenţiale pentru procesul de dezinstituţionalizare sunt furnizarea de locuinţe la preţuri accesibile şi accesibile în comunitate, accesul la servicii publice, asistenţa personală şi sprijinul de la egal la egal. Dezinstituţionalizarea înseamnă şi prevenirea instituţionalizării în viitor, asigurarea faptului că persoanele cu dizabilităţi pot creşte împreună cu familiile lor şi alături de vecini şi prieteni din comunitate; b) procesul de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi este un proces planificat prin care se asigură persoanelor adulte cu dizabilităţi servicii corespunzătoare nevoilor specifice, accesibile şi de calitate în comunitate, pentru a facilita tranziţia acestor persoane din instituţii rezidenţiale şi incluziunea lor în comunitate. Procesul de dezinstituţionalizare este corelat cu măsurile de prevenire a instituţionalizării sau a reinstituţionalizării realizate la nivel local”.

În Legea nr. 7/2023 privind privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt stipulate metodologiile și legislația specifică care să ducă la derularea/îndeplinirea procesului de dezinstituționalizare, numărul acestora fiind de 25, dar dintre acestea doar 3 acte normative au fost publicate. 

Astfel, prin Ordinul 235/2023 din 20 martie 2023 privind aprobarea Metodologiei de admitere a persoanelor adulte cu dizabilităţi în mediul rezidenţial, prevăzută la art. 13 din Legea nr. 7/2023, se realizează admiteri în centrele rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități, dar acest act normativ nu ține cont de:

1. resursele/posibilitățile comunităților de a prelua beneficiarul după 24 luni;
2. lipsa aparținătorilor persoanelor adulte cu dizabilități;
3. lipsa fondurilor pentru plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap;
4. inexistența serviciilor sociale din pentru prevenirea instituționalizării.

Un alt minus al acestui act normativ îl reprezintă faptul că, pentru cei aflați în proces de dezinstituționalizare, comunitatea este obligată să preia beneficiarul și își asumă formal această obligație, însă persoana adultă cu handicap nu poate fi dezinstituționalizată dacă nu își exprimă acordul. 

În ceea ce privește locuirea incluzivă, dacă un furnizor de servicii sociale deține o locuință socială, aceasta nu se poate transforma într-o locuință incluzivă, datorită condițiilor care trebuie îndeplinite pentru a fi locuință incluzivă și, de asemenea, măsurii în care sunt de pregătite persoanele din comunitate pentru a avea în vecinătate persoane adulte cu dizabilități.

Tot datorită necorelării legislației, pentru furnizorii privați care au dezvoltat servicii sociale pentru persoane adulte cu dizabilități în comunitate, acestea nu primesc subvenție conform Legii 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială, prioritate la subvenții având centrele rezidențiale.

În urma controalelor efectuate de către instituțiile cu atribuții în acest sens, s-a indicat, de exemplu, ca un beneficiar dintr-un Centru de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități să nu mai frecventeze serviciile sociale acordate într-un centru de zi, activitățile zilnice pentru integrare/reintegrare urmând să se efectueze în centrul de abilitare. 

Conform Capitolului VII - Rezultatele aşteptate, din Strategia Naţională din 19 decembrie 2022 privind prevenirea instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi şi accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, pentru perioada 2022-2030, ”Accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi în vederea exercitării dreptului la viaţă independentă vizează schimbări pe diverse paliere, dintre care se evidenţiază cu prioritate următoarele:

1. elaborarea şi adoptarea, modificarea sau completarea măsurilor adecvate legislative, administrative sau de altă natură;
2. furnizarea de informaţii persoanelor cu dizabilităţi, familiilor şi susţinătorilor lor, despre tipuri de servicii necesare pentru viaţă independentă, drepturi şi facilităţi, sesizarea încălcării de drepturi şi altele;
3. promovarea şi încurajarea formării personalului care lucrează cu persoane cu dizabilităţi, valorizarea muncii acestuia;
4. consultarea şi implicarea persoanelor cu dizabilităţi şi a organizaţiilor care le reprezintă în dezvoltarea, implementarea şi monitorizarea măsurilor legislative sau administrative ce le privesc;
5. asigurarea pentru persoanele adulte cu dizabilităţi a unei vieţi independente în comunitate, trăite în demnitate şi în condiţii de egalitate cu celelalte persoane, inclusiv prin creşterea autonomiei lor şi a încrederii în sine, şi fără nici un fel de discriminare pe criterii de dizabilitate;
6. creşterea gradului de incluziune socială şi de conştientizare a comunităţilor, în special a celor în care sunt integrate persoane cu dizabilităţi”. 

În aceeași Strategie, la Capitolul XII - Implicaţiile asupra cadrului juridic, se precizează că, pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Strategia dezinstituţionalizării, vor fi adoptate noi acte normative. De exemplu, prin legea privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, respectiv prin hotărâri ale Guvernului vor fi aprobate: modalitatea de finanţare a beneficiului de tranziţie, precum şi condiţiile de eligibilitate a beneficiarilor; modalitatea de finanţare şi de plată a beneficiului pentru locuire, precum şi condiţiile de eligibilitate a beneficiarilor; costul standard pentru managementul de caz din cadrul sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi, precum şi înfiinţarea Comitetului naţional pentru accelerarea dezinstituţionalizării, a unui Grup consultativ independent al societăţii civile cu privire la dezinstituţionalizare şi integrare în comunitate şi a comitetelor pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, la nivelul fiecărui judeţ/sector al municipiului Bucureşti, etc.

Totodată, prin ordin al preşedintelui Autorităţii, vor fi aprobate metodologii, instrumente şi proceduri de lucru care vin în sprijinul actorilor implicaţi în prevenirea instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi şi accelerarea procesului de dezinstituţionalizare. Printre altele, aceste acte normative vor avea ca obiect de reglementare: înfiinţarea, organizarea, funcţionarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea de servicii sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi; admiterea persoanei cu dizabilităţi în mediul rezidenţial; evaluarea periodică a nevoilor de servicii sociale la nivel local, inclusiv pentru identificarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilităţi; acordarea, organizarea şi funcţionarea, finanţarea şi monitorizarea locuinţelor din reţeaua de locuire incluzivă; înfiinţarea şi organizarea de ateliere protejate; acordarea stimulentului de inserţie pe piaţa muncii; funcţionarea sistemului de angajare asistată; monitorizarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi, etc.

Însă, pentru ca procesul de dezinstituționalizare să nu fie un demers sortit eșecului, o soluție posibilă ar fi transferul beneficiarilor din locuințe maxim protejate, în locuințe minim protejate unde să beneficieze de servicii sociale perioadă limitată de timp (12 luni), în vederea asigurării unei tranziții de la viața în sistemul rezidențial către o viață independentă.

Noțiunea de ”trai independent” este experimentată de beneficiari doar la nivel teoretic, deoarece ”sistemul” nu permite experimentarea acestora în mod practic (hrană asigurată în regim catering; ori,  dacă s-ar oferi bonuri valorice, beneficiarii și-ar dezvolta abilitățile privind gestionarea resurselor, pregătirea și prepararea hranei, etc. - acestea sub îndrumare).

Pentru fiecare județ a fost stabilit un indicator – un număr de beneficiari care vor fi dezinstituționalizați. La nivelul județului Bihor, beneficiază de servicii sociale în centre rezidențiale 544 de persoane adulte cu dizabilități. La finalul anului 2030 trebuie să rămână 341 beneficiari, deci vor trebui supuși procesului dezinstituționalizării un număr de 203 beneficiari. De menționat este faptul că, în prezent, din cei 544 beneficiari, 300 sunt puși sub interdicție prin sentință judecătorească.

În consecință, în baza celor prezentate, vă adresez următoarele întrebări: 

1. Când vor fi publicate toate actele legislative – metodologiile, conform prevederilor Legii nr. 7/2023 privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative?
2. Cum au fost cuantificați indicatorii privind numărul persoanelor adulte cu dizabilități care urmează să fie dezinstituționalizate, în condițiile în care beneficiarii din cadrul serviciilor sociale, la nivelul județului Bihor, nu prezintă potențial de integrare/reintegrare socio-profesională sau potențial de integrare în comunitate?
3. Când vor fi puse la dispoziție instrumentele de lucru pentru aplicarea managementului de caz, așa cum este prevăzut în Anexa 2 la Strategia Naţională din 19 decembrie 2022 privind prevenirea instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi şi accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, pentru perioada 2022-2030 - Ghid pentru accelerarea procesului de dezinstituționalizare?

Vă mulțumesc!

Solicit răspuns scris.

Cu stimă,

Adrian HATOS

Senator PNL

Circumscripția electorală nr. 5 – BIHOR

La această întrebare se așteaptă răspuns.