Intensificarea, cu celeritate, a eforturilor tuturor actorilor relevanți, în ceea ce privește domeniul cercetării și inovării

Cercetarea și inovarea sunt, așa cum știm cu toții, esențiale pentru realizarea tranziției verzi și a tranziției digitale ale Europei. Ele sunt, de asemenea, parte integrantă a obiectivelor de politici pe care ni le-am asumat împreună, decidenți de la nivel european și național, pentru perioada următoare, fie că ne referim la găsirea de soluții privind problemele climatice, la o nouă abordare privind inteligența artificială, revitalizarea Spațiului European de Cercetare sau la sprijinirea inițiativelor din domeniul medical.

            Cu toate acestea, Tabloul de bord al inovării europene 2021, lansat luni, 21 iunie, de Comisia Europeană, ne arată o situație îngrijorătoare: România se situează pe ultimul loc, între statele membre ale Uniunii Europene, în ceea ce privește inovarea. Cu un indice de performanță de 35.1%, în 2021, în ceea ce privește cercetarea și inovarea, și cu o creștere de doar patru procente față de 2014, țara noastră se situează în ultima categorie, cea a “inovatorilor emergenți”, alături de alte șase state membre - precum Bulgaria, Letonia sau Polonia. În pofida unor progrese înregistrate privind digitalizarea, privind sistemele de cercetare (și mă refer aici la indicatori precum co-publicații științifice internaționale, cele mai citate publicații și doctoranzi străini), ori privind impactul economic pozitiv înregistrat în urma vânzării produselor rezultate din inovare, România cunoaște regrese la numeroși alți indicatori. Și aș menționa doar câțiva dintre acești indicatori: numărul de noi absolvenți de studii doctorale; populația, cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani, implicată în activități de învățare continuă; investiții în cercetare și inovare în sectorul public, dar și în cel privat; gradul de ocupare al forței de muncă în întreprinderi inovatoare; sau dezvoltarea tehnologiilor legate de mediu.

Prin urmare, în timp ce Tabloul de bord ne arată că 20 de state membre ale Uniunii Europene se situează în categorii precum “lideri în inovare”, „inovatori puternici”, „inovatori moderați”, iar performanța Europei în domeniul inovării continuă să se îmbunătățească, crescând în medie cu 12,5 % din 2014, în perioada următoare România trebuie să depună eforturi intensificate și susținute cu privire la toți indicatorii, indiferent de progresele realizate până în acest moment.

Însă aceste transformări trebuie să fie rezultatul unui efort concertat al tuturor actorilor: al clasei politice, al mediului academic și al celui privat, al cercetătorilor și inovatorilor. Prin urmare, este un demers complex care presupune atât implementarea celor două reforme asumate care vizează mediul de afaceri, cercetarea, dezvoltarea și inovarea, precum și a celor cinci tipuri principale de investiții, care vor beneficia de un buget total de 2,36 miliarde euro, prin PNRR, cât și accesarea fondurilor disponibile prin programul Orizont Europa 2021-2027 – cel mai ambițios program al Uniunii Europene de finanțare a cercetării și inovării.

Dar este important ca demersurile guvernamentale și parlamentare necesare revitalizării sectorului de cercetare și inovare românesc să fie dublate și de o strategie de comunicare eficientă, care să sprijine implicarea tuturor părților interesate și a cetățenilor, în acest proces. Fiindcă o astfel de comunicare privind cercetarea și inovarea poate contribui atât la combaterea dezinformării în rândul cetățenilor, referitoare la orice domeniu de politică, cât și la asumarea comună, din partea tuturor actorilor, a politicii și a valorilor comune de cercetare, inovare și dezvoltare. Așa cum am menționat în mai multe rânduri, avem nevoie, în egală măsură, de implicarea părților interesate și a cetățenilor în procesul de cercetare și inovare, precum și de popularizarea rezultatelor științifice în rândul cetățenilor. Sunt convins că rezultatul co-participării, al co-implicării acestora în procesul de cercetare și inovare va fi acela al creșterii relevanței, pentru ei înșiși și pentru societate, a obiectivelor viitoare ale Europei – fie că ne referim la sănătate, egalitate și echitate socială, schimbări climatice sau educație. Și nu în ultimul rând, de acum înainte, pe termen scurt sau lung, cred că domeniul cercetării și inovării va fi motorul care va determina recuperarea durabilă a societăților noastre, în toate domeniile de politici publice, dar și creșterea rezilienței și bunăstării economice și sociale în spațiul nostru european.      

23 iunie 2021