Implementarea sistemelor de recunoaștere facială în școlile românești – o încălcare a prevederilor GDPR

Adresată:   

Doamnei Ligia DECA - Ministrul Educației

Din partea: Senator Adrian HATOS

Circumscripția electorală: Nr. 5, BIHOR

Grup parlamentar: PNL

Ședința Senatului din data de: 27 februarie 2024

Obiectul întrebării: Implementarea sistemelor de recunoaștere facială în școlile românești – o încălcare a prevederilor GDPR

           Stimată Doamnă Ministru,

În ultimele luni, mass-media a semnalat tot mai multe cazuri de școli din România care au implementat sau își doresc să implementeze sisteme de recunoaștere facială a elevilor și profesorilor: Școală Gimnazială nr. 80 din București, Liceul Tehnologic “Henri Coandă” din Tulcea, sau Colegiul Național „Onisifor Ghibu” din Oradea. În ceea ce privește Colegiul Național „Onisifor Ghibu” din Oradea, conducerea acestei școli dorește să achiziționeze un sistem de acces cu turnicheți, care să fie montați la intrările în școală și care vor permite accesul după identificarea facială a elevului sau a profesorului, sistem care se dorește a fi instalat până în luna septembrie a anului 2024[1]. Pornind de la aceste cazuri, consultantul Tudor Galoș a publicat, pe blogul său, un articol în care argumentează de ce nici sistemele de acces bazate pe recunoașterea facială în școli, și nici sistemele de monitorizare din școli bazate pe camere cu recunoaștere facială nu sunt legale[2]. De asemenea, Asociația pentru Tehnologie și Internet a transmis către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) o sesizare cu privire la folosirea, la intrarea în școli, a sistemelor de monitorizare cu recunoaștere facială, solicitând ANSPDCP atât să reacționeze public, preventiv, înainte de instalarea acestui sistem în Colegiul Național „Onisifor Ghibu” din Oradea, cât și să comunice care sunt parametrii în care monitorizarea spațiului public este permisă sau nu[3].

 Sistemul de monitorizare video cu recunoaștere facială, destinat accesului și monitorizării persoanelor la / într-o instituție, în acest caz – o școală, presupune o prelucrare de date cu caracter special (date biometrice), pentru recunoașterea și identificarea persoanei vizate. Iar legislația, în această privință, este clară. Astfel, art. 5 din GDPR[4]enumeră principiile pe care orice prelucrare de date trebuie să le respecte (legalitate, echitate, transparență; limitări legate de scop; reducerea la minimum a datelor; exactitate; limitări legate de stocare; integritate și confidențialitate; responsabilitate); de asemenea, la art. 9 din GDPR sunt prevăzute situațiile în care datele personale cu caracter special pot fi prelucrate, iar faptul că la alin. (2)(a) se precizează că ”persoana vizată și-a dat consimțământul explicit pentru prelucrarea acestor date cu caracter personal”, întrebarea care rezultă este cum poate fi dat un consimțământ liber între școală și elev/părinte/tutore legal și ce se întâmplă cu cei care nu își dau consimțământul, având în vedere că lipsa consimțământului nu poate fi pedepsită. Mai mult, art. 7 din GDPR - Condiții privind consimțământul, prevede că “consimțământul este dat în mod liber”, iar condițiile pentru consimțământ se regăsesc în documentul “Orientările 05/2020 privind consimțământul în temeiul Regulamentului 2016/679”[5] al European Data Protection Board (EDPB), organizația europeană care reunește autoritățile naționale pentru protecția datelor. EDPB a elaborat, de asemenea, “Ghidul 3/2019 privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace video”[6] care, la capitolul 5, abordează explicit problematica prelucrării de date cu caracter special prin intermediul sistemelor video de recunoaștere facială. Și nu în ultimul rând, astfel de sisteme de acces bazate pe recunoașterea facială în școli contravin Legii AI, act adoptat de statele membre UE la începutul lunii februarie 2024. 

În consecință, în condițiile în care rezultă în mod clar că implementarea sistemelor de recunoaștere facială în școlile românești nu respectă prevederile GDPR, iar căi mai puțin intruzive (badge, cod de acces, etc.) ar putea fi folosite pentru atingerea scopului, și în condițiile în care ANSPDCP a dat, deja, amenzi pentru utilizarea unor sisteme mult mai puțin intruzive, bazate pe recunoașterea amprentei biometrice[7], vă rog sa precizați, Doamna Ministru:

1. Ce măsuri aveți în vedere pentru sprijinirea școlilor în scopul creării unui climat de siguranță și disciplină, dar fără încălcarea legislației în vigoare?
2. Ce măsuri aveți în vedere pentru a preveni astfel de inițiative periculoase și contrare legii, din partea conducerii școlilor? 

[1] https://www.ebihoreanul.ro/stiri/siguranta-pe-primul-loc-o-scoala-din-oradea-va-avea-sistem-de-recunoastere-faciala-a-elevilor-183611.html

[2] https://tudorblog.ro/2024/01/10/sistemele-de-monitorizare-cu-recunoastere-faciala-din-scoli-sunt-ilegale/

[3] https://apti.ro/recunoastere-faciala-in-scoli-am-sesizat-anspdcp

[4] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016R0679

[5] https://edpb.europa.eu/sites/default/files/files/file1/edpb_guidelines_202005_consent_ro.pdf

[6] https://edpb.europa.eu/sites/default/files/files/file1/edpb_guidelines_201903_video_devices_ro.pdf

[7] https://www.dataprotection.ro/?page=O_noua_sanctiune_pentru_incalcarea_RGPD_2020_3&lang=ro

Vă mulțumesc!

Solicit răspuns scris.

Cu stimă,

Adrian HATOS

Senator PNL

Circumscripția electorală nr. 5 – BIHOR

La această întrebare se așteaptă răspuns.