În ultimul an, pandemia de COVID-19 ne-a arătat cât de importantă este digitalizarea în societățile, economiile și viețile noastre. Astfel, am înțeles nu doar că tehnologiile digitale sunt esențiale pentru a munci, învăța, sau pentru a avea acces la servicii publice, ci și că societățile noastre nu sunt încă suficient de reziliente, din punct de vedere digital, iar din acest motiv avem o nevoie urgentă de reforme și de investițiile aferente, pentru a putea aborda vulnerabilitățile cu care ne confruntăm în acest sector. Indicele DESI pe anul 2020 confirmă această realitate: România se află pe locul 26 între statele membre ale Uniunii Europene, iar cele mai mari probleme le înregistrăm în ceea ce privește serviciile publice digitale (și anume: utilizatori de e-guvernare, formulare precompletate, servicii publice digitale pentru întreprinderi, servicii publice realizate integral online sau date deschise) și utilizarea serviciilor de internet, la ambele criterii ocupând ultimul loc.
Prin urmare, procesul de transformare digitală și de redresare economică necesită, totodată, și luarea de măsuri cu privire la rețelele de foarte mare capacitate (VHCN) și tehnologia 5G, competențele digitale, tehnologiile digitale avansate pentru întreprinderi și serviciile publice digitale.
Realizarea obiectivelor vizate de procesul de transformare digitală va fi susținută financiar, de către Uniunea Europeană, din diferite surse, precum instrumentul „Next Generation EU”, Mecanismul de Redresare și Reziliență, sau cadrul financiar multianual (CFM) 2021 – 2027. Potrivit Planului Național de Relansare și Reziliență, în varianta adoptată de Guvernul României în martie 2021, 2590 mil. euro sunt destinați componentei 1 a Pilonului II – Transformare digitală, care urmărește obiective specifice precum: date credibile; date compatibile; registre naționale și depozite de date certe; centre de date și servicii de cloud; comunicații sigure, reziliente, de o capacitate adecvată; servicii publice digitale pentru cetățeni și companii.
Datele se află în centrul transformării digitale, iar construirea unei economii bazate pe date presupune existența unui sistem funcțional de date deschise, în baza căruia informațiile din sectorul public să poată fi reutilizate de către întreprinderi, organizații și cetățeni. Fiindcă sectorul public – prin organismele sale cu caracter executiv, legislativ sau judiciar – colectează și produce o gamă largă de informații din diferite domenii de activitate, de la cel social, economic, al educației, până la cel al mediului. Reutilizarea acestora poate constitui o sursă importantă pentru crearea de noi produse și servicii, contribuind, astfel, la stimularea proceselor de inovare și creștere economică, în beneficiul startup-urilor, IMM-urilor, cercetătorilor sau cetățenilor.
Datorită faptului că există diferențe, între statele membre ale Uniunii Europene, în ceea ce privește exploatarea resurselor de informații din sectorul public, se impune armonizarea minimă a normelor și practicilor naționale privind reutilizarea documentelor din sectorul public. Iar Directiva 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, care urmează să fie transpusă de către România și celelalte state membre ale Uniunii Europene, până la data de 17 iulie 2021, stabilește un set minim de norme care reglementează atât procedura privind cererile de reutilizare, cât și condițiile privind reutilizarea (1) documentelor existente deținute de organismele din sectorul public ale statelor membre, (2) documentelor existente deținute de întreprinderile publice și (3) datelor provenite din cercetare (statistici, rezultatele experimentelor, măsurătorile, observațiile rezultate din munca de teren, rezultatele anchetelor, înregistrările interviurilor și imaginile).
Atingerea obiectivului unei economii bazate pe date necesită, însă, pe lângă crearea rezervelor de date disponibile pentru utilizare și reutilizare, și abordarea altor aspecte precum: conectivitatea, prelucrarea și stocarea datelor, puterea de procesare și securitatea cibernetică, sau îmbunățirea structurilor de guvernanță pentru gestionarea datelor. În consecință, crearea unui cadru juridic solid privind datele, implementarea reformelor necesare și utilizarea eficientă a surselor de finanțare de către statele Uniunii Europene vor contribui, nu doar la redresarea economică și creșterea rezilienței societăților europene, ci și la transformarea profundă a acestora prin stimularea inovării, iar toate acestea vor aduce beneficii concrete cetățenilor europeni.
Vă mulțumesc!
7 aprilie 2021