Abordarea provocărilor din sistemul de învățământ românesc: cum răspunde România la standardele europene?

Adresată:   

Doamnei Ligia DECA - Ministrul Educației

Din partea: Senator Adrian HATOS

Circumscripția electorală: Nr. 5, BIHOR

Grup parlamentar: PNL

Ședința Senatului din data de: 14 mai 2024

Obiectul întrebării: Abordarea provocărilor din sistemul de învățământ românesc: cum răspunde România la standardele europene? 

       Stimată Doamnă Ministru,

Recentele rapoarte și studii privind sistemul educațional din România dezvăluie o situație îngrijorătoare în ceea ce privește performanțele elevilor, cu provocări multiple și interconectate care necesită atenție și intervenție. Studiile subliniază decalajele semnificative între indicatorii României și țintele naționale sau standardele europene.

Potrivit Monitorului Educației și Formării (2022)[1], România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește integrarea copiilor în programe de educație timpurie. Rata de participare la educația timpurie este de 78.2% în 2021, considerabil sub media europeană de 92.5%, față de o țintă de 96% pentru 2030. În comparație, țări precum Spania, Suedia, Irlanda, Danemarca și Belgia au atins sau depășit această țintă 96%[2].

Această rată scăzută de participare este îngrijorătoare, având în vedere beneficiile dovedite ale educației timpurii pentru dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor, care pun bazele succesului academic ulterior. Cele mai scăzute rate de participare se înregistrează în zonele rurale și în rândul comunităților de romi. Ca parte a Raportului România Educată, țara și-a propus obiective ambițioase pentru 2030, inclusiv creșterea ratei de participare pentru copiii cu vârste între 0-3 ani la 30% și pentru copiii cu vârste între 3 ani și vârsta de începere a școlii la 96%, pentru a alinia România la obiectivul stabilit la nivelul UE pentru 2030[3]. Educația timpurie nu doar că stimulează dezvoltarea intelectuală, dar joacă un rol important și în egalizarea șanselor educaționale pentru copii, astfel încât parcursul lor să nu depindă de mediul socio-economic de origine. 

Aceste statistici subliniază importanța investițiilor în educație și în adoptarea măsurilor specifice pentru îmbunătățirea calității și accesibilității educației timpurii în România, pentru a asigura o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare a copiilor și pentru a îmbunătăți rezultatele educaționale pe termen lung[4].

În lumina acestor provocări, doresc să vă adresez următoarele întrebări: 

1. Având în vedere rata de participare la educație timpurie scăzută și importanța acesteia pentru dezvoltarea ulterioară a copiilor, ce planuri are Ministerul Educației pentru a extinde și îmbunătăți accesul la programele de educație timpurie, asigurând astfel o bază solidă pentru toți copiii din România?
2. Cum intenționează Ministerul Educației să asigure că programele de educație timpurie sunt adaptate pentru a răspunde diversității nevoilor copiilor din diferite medii socio-economice și culturale, inclusiv pentru copiii din comunități vulnerabile și zonele rurale?
3. Cum va asigura Ministerul Educației monitorizarea și evaluarea eficacității programelor de educație timpurie, pentru a identifica domeniile de succes și cele care necesită îmbunătățiri?

Vă mulțumesc!

Solicit răspuns scris.

Cu stimă,

Adrian HATOS

Senator PNL

Circumscripția electorală nr. 5 – BIHOR

La această întrebare se așteaptă răspuns.

[1] https://op.europa.eu/webpub/eac/education-and-training-monitor-2022/downloads/comparative-report/Education-and-Training-Monitor-Comparative-Report.pdf

[2] https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/e13bef63-en.pdf?expires=1711959013&id=id&accname=guest&checksum=4AB78647EA4D61B2A031C5A0BB6A0496

[3] http://www.romaniaeducata.eu/rezultatele-proiectului/

[4] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?oldid=573561