Categories
Covid-19

Atitudinea față de politicile anti-Covid și factorii partizani

În SUA opinia individuală față de pandemie este în mare măsură determinată de poziția partizană. Te uiți la CNN apoi la Fox News și e clar. La fel e și în UK, unde poziția față de politicile anti-Covid se suprapune într-un mod curios cu axa Tory vs Labour. Conform articolului lui Lipsitz și Pop-Elecheș, cu cât proporția votanților democrați este mai mare cu atât mai semnificativă este reducerea de mobilitate într-o regiune, reiese din analiza Google Mobility Reports.

Eu cred că și în România e oarecum la fel. Sunt evident diferențe semnificative între județele psediste și cele ne-pesediste, care se confundă cu altele (ponderea populației active, structura pe vârste, pe niveluri de instrucție, ponderea migranților etc.). Oamenii nu sunt fideli măsurilor de distanțare sau împotriva lor din simplul motiv că sunt pro- sau anti-guvernamentali, dar corelațiile acestea se suprapun clar.

Teoria mea este că pandemia este deja o temă de conflict simbolic, sau de așa-zis război cultural, și în România, alături de subiecte precum vaccinarea, avorturile sau homosexualitatea. Incertitudinea și confuzia relativă la Sars2-Covid19, exacerbată de informațiile eronate transmise de autoritățile experte precum OMS, de oameni de știință dar și de intervenții bâlbâite și contradictorii ale guvernelor, au legitimat diverse interpretări populare care frizează teoria conspirației.

Aceste interpretări au fost încurajate și de tactica unor guverne, precum cea a Guvernului României care, pentru a justifica măsuri de prevenire a contagiunii cât mai severe, adică cât mai puțin riscante, au exagerat în comunicarea publică riscurile actualei epidemii virale. Realitatea după luni de măsuri de restricție s-a dovedit a fi mult mai puțin teribilă, ceea ce a alimentat suspiciunile. Evident că nici rețelele de fake-news inspirate din Est nu stau degeaba iar dacă prietenii noștri din Est și din Vest pot să destabilizeze ceva în arhitectura puterii din EU sau NATO vor valorifica orice oportunitate.

Evident că dacă opinia față de o problemă de sănătate publică, în care câțiva coeficienți de model epidemiologic – pe care WHO și alții i-au tot ratat până pe la începutul lui aprilie – sunt fundamentali, depinde de plasarea individului într-un spațiu de resurse de viață și de poziții ideologice înseamnă că educația științifică și popularizarea științei în public constitute teme mai dificile decât își închipuie mulți.

Vă interesează dacă poziția față de pandemie este determinată de orientarea politică sau de valorile politice centrale în România?

Oare ce determină atitudinea individuală față de pandemie și față de politicile anti-pandemie?

În curând într-un studiu național dar și în materiale de presă.

====

Using county-level Google Mobility Report data, which tracked the activity of Americans during the COVID-19 pandemic, we show that Democratic counties reduced their activity far more than Republican counties as the crisis unfolded. To confirm the importance of partisanship in driving this gap, we consider and largely dismiss alternative explanations, including county demographic differences, variation in the geographic spread of COVID-19, and the timing of gubernatorial directives to restrict movement. The analysis concludes with a consideration of the mechanisms driving this partisan divergence in behavior, including the politicization of the pandemic by party elites and conservative distrust of scientific and medical expertise. We show that both played a significant role in encouraging heavily Republican counties to ignore the spread of the virus, even as cases rose in their counties.

Lipsitz, K., & Pop-Eleches, G. (2020). The Partisan Divide in Social Distancing. Available at SSRN 3595695.

https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3595695