Categories
Covid-19

Sondajul cu conspirația revizuit

Pentru că între timp am completat datele sondajului național și am constat erori în analiza din prezentarea anterior postată, am revizuit-o și am extins-o.

Adeziunea la teoriile conspirației apare ca un simptom clar al lipsei de încredere, inclusiv al încrederii în Guvern și se manifestă mai puternic la categoriile marginale dpv socio-economic.

Rezultate • Indiferent de maniera de calcul al scorului (cu valori lipsă înlocuite sau scorul calculat doar pentru cazuri complete) scorul de adeziune la teoriile conspirației ref la epidemia de covid-19 are următoarele corelații interesante: • Scade odată cu veniturile • Scade cu nivelul de instrucție • Are o formă de U în cazul vârstei (cel mai mic la grupa de vârsă cea mai tânără, apoi crește la minimum în cazul grupei 45-55 pentru a scădea din nou în cazul celor vârstnici). • Este mai mic la cei care manifestă încredere interpersonală • Este mai mic la cei care au încredere în politica Guvernului față de pandemie • Este cel mai mare la PSD și cel mai mic la USR.

Categories
Statistics Vizualizari

Structura religioasă a României pe județe la recensământul din 2011

Categories
Statistics Vizualizari

Demografie cu hărți

Hartile de mai sus sunt o selecție din Studiul de Fundamentare a Strategiei Culturale a Județului Bihor

Categories
Covid-19

Atitudinea față de politicile anti-Covid și factorii partizani

În SUA opinia individuală față de pandemie este în mare măsură determinată de poziția partizană. Te uiți la CNN apoi la Fox News și e clar. La fel e și în UK, unde poziția față de politicile anti-Covid se suprapune într-un mod curios cu axa Tory vs Labour. Conform articolului lui Lipsitz și Pop-Elecheș, cu cât proporția votanților democrați este mai mare cu atât mai semnificativă este reducerea de mobilitate într-o regiune, reiese din analiza Google Mobility Reports.

Eu cred că și în România e oarecum la fel. Sunt evident diferențe semnificative între județele psediste și cele ne-pesediste, care se confundă cu altele (ponderea populației active, structura pe vârste, pe niveluri de instrucție, ponderea migranților etc.). Oamenii nu sunt fideli măsurilor de distanțare sau împotriva lor din simplul motiv că sunt pro- sau anti-guvernamentali, dar corelațiile acestea se suprapun clar.

Teoria mea este că pandemia este deja o temă de conflict simbolic, sau de așa-zis război cultural, și în România, alături de subiecte precum vaccinarea, avorturile sau homosexualitatea. Incertitudinea și confuzia relativă la Sars2-Covid19, exacerbată de informațiile eronate transmise de autoritățile experte precum OMS, de oameni de știință dar și de intervenții bâlbâite și contradictorii ale guvernelor, au legitimat diverse interpretări populare care frizează teoria conspirației.

Aceste interpretări au fost încurajate și de tactica unor guverne, precum cea a Guvernului României care, pentru a justifica măsuri de prevenire a contagiunii cât mai severe, adică cât mai puțin riscante, au exagerat în comunicarea publică riscurile actualei epidemii virale. Realitatea după luni de măsuri de restricție s-a dovedit a fi mult mai puțin teribilă, ceea ce a alimentat suspiciunile. Evident că nici rețelele de fake-news inspirate din Est nu stau degeaba iar dacă prietenii noștri din Est și din Vest pot să destabilizeze ceva în arhitectura puterii din EU sau NATO vor valorifica orice oportunitate.

Evident că dacă opinia față de o problemă de sănătate publică, în care câțiva coeficienți de model epidemiologic – pe care WHO și alții i-au tot ratat până pe la începutul lui aprilie – sunt fundamentali, depinde de plasarea individului într-un spațiu de resurse de viață și de poziții ideologice înseamnă că educația științifică și popularizarea științei în public constitute teme mai dificile decât își închipuie mulți.

Vă interesează dacă poziția față de pandemie este determinată de orientarea politică sau de valorile politice centrale în România?

Oare ce determină atitudinea individuală față de pandemie și față de politicile anti-pandemie?

În curând într-un studiu național dar și în materiale de presă.

====

Using county-level Google Mobility Report data, which tracked the activity of Americans during the COVID-19 pandemic, we show that Democratic counties reduced their activity far more than Republican counties as the crisis unfolded. To confirm the importance of partisanship in driving this gap, we consider and largely dismiss alternative explanations, including county demographic differences, variation in the geographic spread of COVID-19, and the timing of gubernatorial directives to restrict movement. The analysis concludes with a consideration of the mechanisms driving this partisan divergence in behavior, including the politicization of the pandemic by party elites and conservative distrust of scientific and medical expertise. We show that both played a significant role in encouraging heavily Republican counties to ignore the spread of the virus, even as cases rose in their counties.

Lipsitz, K., & Pop-Eleches, G. (2020). The Partisan Divide in Social Distancing. Available at SSRN 3595695.

https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3595695

Categories
Covid-19

From Aristocratic to Ordinary: Shifting Modes of Elite Distinction

Doi cercetători au făcut analiza de conținut a peste 70.000 de biografii de membri ai elitei britanice din who’s who (120 de ani) pentru a descrie modul în care au evoluat modurile de petrecere a timpului liber. Cu alte cuvinte pentru a urmări modalitățile de distincție prin consum specific de status în cadrul aristocrației.
Au identificat trei epoci, definite prin moduri specifice de legitimare a poziției. O primă etapă a sportului ostentativ, scump (vânătoare etc.) – sec 19, o a doua etapă a legitimării prin consumul de artă înaltă (care însă scapă de controlul aristocrației, locul certificării fiind într-o zonă restrânsă a elitei) – încep sec 20, și în fine, o a treia etapă a loisirului popular – distracții populare practicate cu distincție aristocratică – care corespunde ideologiei contemporane a autenticității și individualizării.

În anii 50, un aristocrat englez care își petrecea timpul liber la vânătoare era de modă veche. Azi, desuet este unul care merge la teatru sau la concert simfonic.

Inspirație pentru sociologia culturii.

Friedman, S., & Reeves, A. (2020). From Aristocratic to Ordinary: Shifting Modes of Elite Distinction. American Sociological Review, 85(2), 323-350.

https://journals.sagepub.com/…/full/10.1177/0003122420912941

Categories
Covid-19

O introducere în cercetarea actuală în sociogenomică

Sociology, Genetics, and the Coming of Age of
Sociogenomics
Mills, M.C. and F.C.Tropf.

O ambițioasă sinteză de literatură recentă (cam tot ce s-a publicat după 2015) de sociogenomică, adică a științei care combină sociologia cu genetica. Am buchisit-o cu atenție cu markerul și evident că nu am înțeles prea bine tot pentru că am lacune mari în cunoștințele de genetică.
Domeniul este însă important nu doar pentru că genetica și sociologia se străduiesc programatic să se ignore, dacă nu chiar să se dușmănească reciproc ci mai ales pentru că au atât de multe de împărtășit, măcar în problematică și în precupări. Cei mai mari sociologi ai educației sau ai stratificării și mobilității sociale au fost preocupați de reproducerea intergenerațională a inegalităților unde, dacă mergem la resorturile cele mai simple ajungem la întrebări care frizează genetica: cât din inteligență se transmite genetic, dar din diversele trăsături de personalitate care pot determina succesul la eșecul în viață?

Înțeleg că în ultimul deceniu scăderea costurilor operațiilor de secvențiere genetică, abundența de date genetice și creșterea capacităților de procesare a datelor a adus o adevărată revoluție statistică în genetică, mai ales a înțelegerii relațiilor dintre genotip și fenotip. Seturi de date de câte 2TB sunt utilizate pentru a modela variația rezultatelor școlare ( de ex.) în funcție de sute sau chiar mii de secvențe de genă. A fost depășită faza cercetărilor pe gemeni monozigoți sau a celor despre gene candidate și se elaborează modele statistice (regresii complexe, ecuații structurale) în care variațiile fenotipice sunt puse în relație cu markeri genetici, se calculează scoruri poligenice (care exprimă predispoziții la anumite caracteristici sau boli ca funcție liniară de markeri genetici etc.)

=====
The first GWAS appeared in 2013 (Rietveld et al.
2013), with a second study of around 300,000 individuals identifying 74 genetic loci (Okbay et al.
2016b), followed by a 2018 study that included 1.1 million individuals and identified around 1,300
loci (Lee et al. 2018). The combined PGSs for the latest study predicted around 11% of the total
variance (incremental R2),which neared R2 effect estimates of classic predictors in sociology such
as parents’ education (19%), cognition (14%), and income (6%).

====

O concluzie importantă, totuși, a acestor studii este că în ceea ce privește mobilitatea socială, procesele de reproducere socială sunt mult mai importante ca efect decât cele de strictă reproducere genetică.

Rescaling results from PGSs of heritability from other studies to deal with missing heritability, some studies
showed that around one-fifth of the intergenerational transmission of education is due to genetic factors.
This suggests that although sociologists can
no longer ignore the role of genetics, contrary to what some behavioral geneticists claim (Plomin
2018), family, school, neighborhood, and socioeconomic factors still play the strongest role.

Într-o notă de subsol se istorisește că:

In personal communication, a top geneticist and author confessed “I didn’t at first want to learn about sociology,
but now I realize that I have to. I have no choice.”

=====

Annual Review of Sociology
Sociology, Genetics, and the Coming of Age of
Sociogenomics
Annu. Rev. Sociol. 2020. 46:31.1–31.29

Articolul se găsește încă la liber la:
https://www.annualreviews.org/…/1…/annurev-soc-121919-054756

https://www.annualreviews.org/journal/soc

Categories
Covid-19

Dinamica mișcării anti-vaccinare

Mii de grupuri FB de antivaxxeri, de provacciniști sau de indeciși dar preocupați de tematica vaccinării au fost analizate pentru a înțelege dinamica mișcării anti-vaccinare. Deși sunt mai puțini ca număr de indivizi, se pare că mișcarea antivaccin este în ascensiune. (Nu e clar din articol, presupun că au analizat grupuri anglo-saxone).

Explicații:

=====
First, although anti-vaccination clusters are smaller numerically …. and have ideologically fringe opinions, anti-vaccination clusters have become central in terms of the positioning within the network.

Second, instead of the undecided population being passively persuaded by the anti- or pro-vaccination populations, undecided individuals are highly active: the undecided clusters have the highest growth of new out-links.

Third, anti-vaccination individuals form more than twice as many clusters compared with pro-vaccination individuals by having a much smaller average cluster size. This means that the anti-vaccination population provides a larger number of sites for engagement than the pro-vaccination population.

..our qualitative analysis of cluster content shows that anti-vaccination clusters offer a wide range of potentially attractive narratives that blend topics such as safety concerns, conspiracy theories and alternative health and medicine, and also now the cause and cure of the COVID-19 virus. … By contrast, pro-vaccination views are far more monothematic.

…anti-vaccination population being able to attract more undecided individuals by offering many different types of cluster, each with its own type of negative narrative regarding vaccines.

The simulation reproduces the increase in anti-vaccination support in 2019, and predicts that anti-vaccination views will dominate in approximately 10 years.
=====
Modelele matematice de simulare a creșterii grupurilor sugerează că mișcarea pro-vaccin poate să mențină un avantaj comparativ cu cea anti-vaccin dacă (printr-un miracol?) crește eterogenitatea grupurilor antivaccin cu poziția cea mai centrală în rețea.

Johnson, N.F., Velásquez, N., Restrepo, N.J. et al. The online competition between pro- and anti-vaccination views. Nature (2020).

Link